Ce-i ăla un site content-first?

Un site content-first este ăla care are conținutul finalizat cu mult înainte ca structura lui să fie schițată.

Pare că e ca și cum ai pune carul înainte boilor, însă nu este deloc așa. E chiar invers. Gândește-te pentru o secundă: unui scriitor nu i se dă cartea ca s-o umple cu texte… De ce situația ar fi diferită în cazul site-urilor?

De ce ar trebui să avem o structură de site înaintea unui conținut? Ergonomie? UX? Obișnuința utilizatorilor? Talentul unui designer web? Structura clasică de site companie? Felul în care am fost învățați să structurăm textele?

Un site content-first are ca șef omul de content

Într-un proiect de comunicare digitală precum este cel de realizare a unui site, managerul de proiect, șeful proiectului, directorul, whatever, trebuie să fie omul de content. El conduce direcția pentru că el înțelege limpede ce se întâmplă în relația omului cu „site-ul” (contentul). Asta e ideea de bază a agenției de content Mediawrite: relația omului cu conținutul. Și asta cred că o face agenție singulară prin abordare. Cam ăsta e crezul în perioada asta.

Să pui pe altcineva să coordoneze proiectul este o greșeală. Aproape toți, de la owner de business, la marketing manager, la specialist marketing digital, la specialist design web au opinii care nu sunt în direcția unui site content-first. Și chiar vorbesc în cunoștință de cauză, nu exemplific sau generalizez degeaba.

Un site content-first nu are termen de finalizare

Cel mai greu de înțeles este acest concept. Și este de înțeles. Plătești pentru ceva, trebuie să aibă un termen de livrare/finalizare. Însă dacă pui problema diferit, lucrurile stau altfel: să crezi că site-ul (conținutul) este perfect în forma pe care o are e o formă de ignoranță. Și aici este o poveste extrem de lungă în care nu voi intra aici. E chiar big.

AB testing, într-un site content-first (care nu are termen de finalizare), este un concept depășit / simplist. Un site content-first merge cu mult în față prin prisma înțelegerii perfecte a audienței pentru a elimina „ghicitul” bazat pe cifre: a sau b?

Un site content-first nu e doar despre talent editorial al autorilor

Într-un proiect de site content-first, sunt exploatate la maxim toate posibilitățile oferite atât de talentul autorilor de content, cât și de imensul potențial al programaticului, cât și potențialul, uneori neexploatat pe deplin, pe care încă îl oferă internetul.

Mai pe românește, un site content-first nu e despre blocuri de text în care își etalează apucăturile emoționale un autor talentat. Nu e despre texte lungi sau scurte și „drăguțe”. Nu-i nici măcar doar despre storrytelling sau big visuals.

Cam astea sunt definițiile.

  • Un site content-first este ăla care are conținutul finalizat cu mult înainte ca structura lui să fie schițată.
  • Un site content-first are ca șef omul de content
  • Un site content-first nu are termen de finalizare
  • Un site content-first nu e doar despre talent editorial al autorilor

 

Eveniment în București despre inteligență artificială și marketing (MID ediția 10)

În 2016, am postat pe contentpedia.eu un prim material despre MID (Marketing în direct), o conferință despre marketing cu o vechime considerabilă. Atunci se afla la ediția cu numărul 8, iar anul ăsta MID se află la ediția aniversară cu numărul 10. A avut amabilitatea să îmi răspundă la câteva întrebări Mihaela Petrovan, de la More than Pub, agenția care se ocupă și cu organizarea acestui eveniment.

Mihaela Petrovan – reprezentant organizator ( More than Pub)

Contentpedia: Ce noutăți aduce această ediție aniversară?

Mihaela Petrovan: Tema, in primul rand: “Inteligenta Artificiala in Marketing”. Daca nu am recunoaste ca viitorul ne ‘sperie’ un pic pe toti, am minti. Specialistii marcomm de azi, mai ales cei care au implementat pana la ora actuala mult mai multe strategii offline decat online, chiar vor sa stie incotro ne indreptam si cum ii poate ajuta aceasta ‘mutare’ masiva in online a comunicarii-promovarii. Vorbind cu spakerii acestei editii, extrem de pasionati de ceea ce fac, realizez tot mai mult potentialul enorm al tehnologiei si cat de mult ne poate ajuta (/o face deja). Si nu ma refer doar la marketing, ci la mai toate aspectele vietii. Evident ca exista si reversul medaliei …insa ne este clar ca nu ne putem opune evolutiei (si nici nu e indicat). Oricum discutiile pro sau contra din timpul conferintei vor fi extrem de interesante!

Contentpedia: Unde va avea loc, ce alte detalii organizatorice ne puteți da?

Mihaela Petrovan: Ca in fiecare an ne ‘retragem’ pentru o zi intreaga in oaza verde a Bucurestiului, numita Clubul Diplomatic. Ne pregatim pentru prezentarile interactive a 10 speakeri, intre orele 9:00 si 17:00 avand loc si pauza de masa & coffee breaks pentru socializare. Aniversand, insa, ‘primul’ nostru deceniu, ne vom bucura la final si de un Garden Party, Clubul fiind gazda perfecta in acest sens. Informatii utile in mijlocul naturii, intr-o atmosfera efervescenta si fara dead-line-uri…suna tentant, nu-i asa?

Contentpedia: Ce ne puteți spune despre prezentările speakerilor din acest an?

Mihaela Petrovan: Prezentarile / Discursurile vor raspunde multor intrebari! Vom vorbi despre cum folosesc Google si Facebook deep learning si inteligenta artificiala pentru a „intelege” in profunzime comportamentul uman. Vom afla de ce Google a construit un sistem neural care simuleaza gandirea umana, raspunsul la intrebarea lui Philip K. Dick „Viseaza androizii oi electrice?” si cum ne afecteaza inteligenta artificiala comportamentul. Vom destainui ‘trucuri’ si studii de caz despre performance media & marketing online, growth hacking (automatizarea cresterii) si vom fi pusi la curent cu serviciul de management al reputatiei in mediul online. Si nu numai!

Contentpedia: Aveți în vedere să distribuiți conținutul prezentărilor după eveniment?

Mihaela Petrovan: Bineinteles, ca in fiecare an. MID (“Marketing in Direct”) este despre cunoastere si impartasirea informatiilor cu toti cei interesati.

Contentpedia: MID este unul dintre cele mai vechi evenimente de marketing din România. Care este secretul?

Mihaela Petrovan: Va multumim pentru apreciere, ne onoreaza. Cred ca….perseverenta. Si dezinteresul financiar complet :) Pe noi ne-a interesat sa continuam ceea ce am inceput, indiferent cat de greu ne-a fost (iar in anii de criza, credeti-ma, nu ne-a fost deloc usor). Echipa More than Pub, care a creat, organizat si implementat an de an acest eveniment a preferat sa-si invite clientii/partenerii la o portie de invatatura in locul unei petreceri de Craciun, de exemplu. Cred ca acesta e ‘castigul’ nostru, de fapt.

WeContent, cea mai importantă conferință de content marketing din Romania.

Din câte știu eu, această conferință ce va avea loc la București este una dintre cele mai importante din Europa de Est. Urmăresc constant nenumărate grupuri despre content din Europa și nu mi-a ajuns la ureche vreodată, în ultimii ani, vreo conferință de content prin aceste părți ale europei.

Am fost contrazis de către organizator, care a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu, și mi-a spus că aceasta este „doar” cea mai importantă din România.

Mai jos interviul cu Constantin STANCIU, care este Co-Founder | UPGRADER (compania care organizează evenimentul).

Contentpedia: Ce este WeContent?

Constantin STANCIU: WeContent este o conferinta de content marketing, organizata de Upgrader Events, care reuneste speakeri de top din industrie, din Romania si UK. Prima editie va avea loc pe 01 noiembrie 2018, la Movieplex Cinema, din cadrul Plaza Mall. Agenda conferintei este construita pentru a ajuta participantii sa isi eficientizeze eforturile de marketing si vanzari. Pentru cei care doresc sa aprofundeze strategiile de content marketing, a doua zi dupa conferinta au ocazia sa participe pentru prima oara in Romania la doua workshop-uri sustine de catre Sonja Jefferson si Jon Burkhart, doi specialisti britanici care vin cu un know how exceptional.

Contentpedia: Cine ar trebui să vină la aceste eveniment?

Constantin STANCIU:  Conferinta este dedicata oricarei persoane interesate sa inteleaga cum poate utiliza content marketing-ul in atingerea obiectivelor de business. Asteptam oameni de comunicare, marketing, antreprenori, bloggeri, creatori de continut si specialisti SEO.

Contentpedia: Ce ne puteți spune despre speakerii evenimentului?

Constantin STANCIU:  Ne bucuram ca am reusit sa cream un panel de speakeri atat de valoros, format din specialisti de top. Patru dintre invitati sunt din UK si vom ajunge la 10 invitati din tara. Fiecare vine cu o specializare diferita, dar punctual foarte importanta in intreg contextul unei strategii de content marketing. La finalul conferintei participantii vor avea o noua perspectiva legata de principalele puncte din content marketing: strategie, generare de continut, canale de comunicare si trenduri.

De exemplu, Sonja Jefferson, ne va vorbi despre strategie de content marketing. Ea a fondat propria firma de consultanta si training in strategia de content marketing in urma cu 20 de ani, Valuable Content. In acest moment este unul dintre cei mai buni specialisti din UK. Un alt exemplu, Jon Mowat, Managing Partner la Hurricane Media, va vorbi de continutul de tip video. Recunoscut international ca fiind unul dintre cei mai buni oameni din industrie, 14 ani in pozitia de producator la BBC si 14 ani ca antreprenor cu propria agentie de video marketing. Alex Dona, Managing Partener TNR, ne va vorbi despre neconventional, Raluca Feher, Creative Direct CAP, despre content writing, Mihai Holhos aka Mikey Has, despre provocarile unui content creator si lista continua.

Contentpedia: De ce o conferință despre content marketing?

Constantin STANCIU:  Prin comunitatea noastra de antreprenori Upgrader si prin evenimentele pe care le organizam, suntem in stransa legatura cu mediul de business. Acest lucru ne-a oferit posibilitatea de a vedea un interes tot mai crescut legat de generarea de continut si de valorificarea lui. In mod clar este prezentul si viitorul in marketing si avem nevoie de informatii de la specialisti. Piata noastra fiind nu atat de avansata pe aceasta disciplina, am vazut optim sa cream acest mix de speakeri romani, care stiu foarte bine piata locala si speakeri din UK, parte dintr-o piata mai dezvoltata si cu un know how international, prin natura proiectelor in care sunt implicati.

De ce este riscant pentru o companie să facă content marketing digital?

În primul rând, pentru că un content poate avea valori diferite în același timp. Un content este valoros pentru unii oameni, iar pentru alții este lipsit de valoare. Mai mult, un content poate avea în același timp două valori diferite în funcție de context: poate să fie potrivit sau nu.

Conținutul perfect n-a fost inventat încă, iar în interpretarea valorii conținutului părerile sunt mereu împărțite & subiective și este greu să apreciezi corect valoarea content marketingului în care ai investit.

Dacă facem o comparație, dacă ar fi să investim într-o criptomonedă (investiții recunscute pentru riscul mare pe care îl au), ea are o cotație, are cifre, date, informații, evoluție – și toate astea real time. Cunoști valoare de ieri (dacă e cazul), cunoști valoarea de azi și ai previziuni cu privire la evoluția valorii pe termen lung.

N-a fost inventată încă criptomoneda care să obțină doar creștere. Bitcoin a fost sus, când scriu acest material e mai jos. Față de valoarea de lansare e mai sus, însă a avut și scăderi și scăderi.

Ocupându-mă de o agenție de content digital, m-am gândit mult la riscurile la care este supusă o companie care decide să investească în content marketing. M-am tot gândit la dilemele avute de oamenii de la marketing care au lucrat cu noi.

Astfel am pus pe hârtie o listă de 5 riscuri majore.

Care sunt riscurile investiției în content marketing digital?

La orice pas pe care îl faci în marketing digital există riscuri. Însă atunci când faci pași în direcția investițiilor în content marketing există un număr mult mai mare de riscuri.

Riscul numărul 1

Să te apuci să construiești un vapor.

Tu poate ai nevoie doar de o barcă, însă dacă te-ai apucat să construiești vaporul, trebuie să îl termini neapărat – altfel ai pierdut banii.  Fiecare pas făcut ca să construiești un vapor este unul care te obligă să termini proiectul. Iar un vapor are nevoie de multe resurse – prin comparație cu o barcă.

Când investești în criptomonede, nu-i nevoie să cumperi un bitcoin. Poți cumpăra 0,0001.

Când investești în publicitate digitală, poți transforma peste noapte o barcă în vapor dacă merg cifrele.

Riscul numărul 2

Să arunci pe apă un vapor care nu plutește.

Nici măcar nu plutește, dar să ajungă la destinație… (obiective). Tre’ să ai vaporul ca să-l dai la apă, iar ca să ai vapor tre’ să cheltuiești chiar dacă el se va scufunda. Asta este realitatea.

Când investești în criptomonede, poți să vinzi instant când criptomoneda da intră sub „linia de plutire”.

Când investești în publicitate digitală, ai o plută (conversie Analytics) care coboară sub linia de plutire doar când prinzi un pește…

Riscul numărul 3

Să arunci pe apă un vapor care plutește în derivă.

Un vapor care doar plutește e ca un PET aruncat în ocean. În „balamucul” informațional de pe internet, de pe Facebook sau din Google, nu e nevoie de încă un PET aruncat. E destul zgomot și nimeni n-o să leșine dacă brandul/compania nu publică ceva.

Când investești în criptomonede, poți schimba real-time vasul (moneda sau direcția) cu unul care merge la destinație (creștere).

Când investești în publicitate digitală, ai un control foarte bun al direcției.

Riscul numărul 4

Să nu ai bani de motorină.

Content marketingul are nevoie de suport ca să ofere suport.

Când investești în criptomonede, nu ești legat pe termen lung la cheltuieli. Nu te costă să deții o criptomonedă.

Când investești în publicitate digitală, te poți opri când nu mai ai bani de motorină.

Riscul numărul 5

Să te lovești cu vaporul de un iceberg. Un iceberg imens.

Problema nu e că se scufundă vaporul (contentul n-a dat rezultate), problema este că nu cunoști icebergul de care te-ai lovit. Să fie product? Să fie placement? Să fie price? … bla… bla… bla…

Când investești în criptomonede, vezi foarte clar forma icebergului de care te lovești, în graficul de evoluție: cu cât e mai mare, cu atât vezi o linie lungă în jos.

Când investești în publicitate digitală, te poți lovi de zeci de iceberg-uri fără să te scufunzi – pentru că optimizând ai o formă de GPS prin satelit care îți zice unde se află ghețarii.

Merită să-ți asumi riscurile?

Păi… este greșită concepția de a-ți asuma riscurile. Trebuie să le eviți. Este o abordare mai inteligentă și mai profitabilă. Soluții există, însă trebuie cunoscute foarte bine riscurile unei investiții. Dacă cunoști foarte bine riscurile, poți găsi foarte ușor soluțiile.

 

7 note (învățate în 7 ani) despre content și marketing prin digital

Conținutul de calitate se obține doar prin variante și versiuni multiple, pentru că utilizatorii sunt lacomi și vor totul acum. Ei nu au timp să citească/consume informație redundantă, conexă, anexată la informația sau ideile pe care utilizatorii le caută. SPAM-ul apare atunci când un utilizator este expus la un conținut comercial ce nu îl interesează, indiferent de canalul de distribuție, unii vor considera conținutul valoros doar dacă acesta prezintă un interes. Atât titlurile cât și unitățile de ads expuse pe internet sunt promisiuni ce trebuie livrate/respectate, pentru că utilizatorii nu caută povești care să îi amăgească/mintă cu privire la un anumit aspect al relației cu un brand sau companie.

Cam astea sunt 7 note învățate în 7 ani despre content și marketing în digital.

Notele sunt:

  1. Contentul de calitate se obține doar prin variante și versiuni. Punct.
  2. Utilizatorii sunt lacomi: vor totul și acum;
  3. Too long; didn’t read – tl;dr;
  4. SPAM-ul este conținutul folosit în mass media;
  5. Canalele sunt întotdeauna aceleași, preferințele sunt întotdeauna diferite;
  6. Ad-urile și titlurile au ceva în comun: promit o experiență ce trebuie livrată;
  7. Storytelling – nu poți spune o poveste dacă ea nu există.

Explicații pe larg despre fiecare notă pot fi găsite aici.

ROI-ul în content marketing

Dai câteva sute de euro pe hosting anual pentru că, deh, trebuie să ai o căsuță de e-mail și un site. Investești câteva mii de euro, o dată la 3-4 ani, într-un nou site pentru că al naibii design se învechește odată cu trecerea timpului. Pe Facebook și Twitter trebuie să ai prezență. În AdWords și Facebook Ads cheltuiești cât te lasă inima[…].

Cum se face, totuși, că atunci când vine vorba de investiție în conținut apare întotdeauna problema returnului investiției.

Dacă hostingul e necesar, noul site și el este necesar, prezența în social media este necesară, cum se face că conținutul / contentul nu face și el parte dintre cele necesare? Cu toate că este la baza marketingului online / digital.

Ce ROI are investiția în găzduirea site-ului? Sau ce ROI are la zi refacerea site-ului făcută în urmă cu 2 ani? Ați încercat să faceți un astfel de calcul?

ROI-ul

Wikipedia ne zice pe scurt că: Return on Investment (ROI) is the benefit to an investor resulting from an investment of some resource. Care va să zică, ROI-ul reprezintă beneficiul rezultat ca urmare a unei investiții de resurse. Facem puțin abstracție de zona financiară.

Investiția în hosting asigură funcționarea e-mail-urilor, susține site-ul. Investiția în noul design al site-ului asigură o imagine la zi și asigură din când în când generarea unui contact de afaceri. Investiția în social media comunică faptul că compania este activă și sociabilă.

Nimic despre bani. Și totuși sunt beneficii ale investițiilor.

Ce ROI se cere de la content?

Dacă iei la bani mărunți fiecare propoziție de-a companiei sau fiecare producție de conținut publicat în digital de companie poți trage concluzia că o mulțime de mesaje cheie ale companiei au ajuns la clienți și potențiali clienți. Ba chiar o mică parte din audiența conținutului a și generat new business – prin proprietățile pe care le are conținutul, prin comunicarea pe care o face.

Așa cum publicitatea, înainte de toate, atrage trafic de potențiali clienți, așa și conținutul are ROI-ul său atunci când comunică și informează audiența. Așa cum de la refacerea site-ului se așteaptă o nouă imagine și o îmbunătățire a volumului de clienți generați, așa și pe partea de content ROI-ul se poate traduce într-o comunicare mai optimizată, mai eficientă.

Iar acestea sunt returnuri ale investiției.

Ziceam mai sus că facem puțin abstracție de treburile financiare când vorbim de ROI. Se spune că digitalul este măsurabil pe toate părțile. Sunt 100% convins că nu există vreo companie care să fi făcut o analiză amănunțită cu privire la ROI-ul investiției în ultima refacere a site-ului companiei. Sau sunt 100% convins că nu sunt companii care să aibă un calcul la zi cu privire la ROI-ul prezenței în social media – atenție, un calcul exact.

Deci, în digitalul despre care se spune că este 100% măsurabil, există totuși returnuri ale investițiilor care nu apar ca cifre, dar sunt luate în calcul. Iar de foarte multe ori returnul conținutului / contentului nu este luat în vedere / în calcul.

 

Într-o mare de conținuturi, ce opțiuni mai are un magazin online?

Se publică pe internet un volum imens de conținut. Democratizarea publishingului, adică acel fenomen ce a adus libertatea oricui de a publica și de a deveni astfel publisher, a răpit și mai mult din timpul pe care îl are la dispoziție un utilizatori pentru a vizualiza conținutul unui magazin online. Cum discutăm în cazul de față.

Un magazin online are un set bine definit de teme pe care poate dezvolta conținut. De la spectrul de informații și teme conexe produselor listate online, până la experiențe ale utilizatorilor/consumatorilor. Plaja redusă de teme pe care le poate aborda un magazin online se datorează lipsei de încredere pe care o au managerii de marketing atunci când analizează o anumită temă, un anumit posibil conținut.

ROI din conținut

De cele mai multe ori, poate chiar în 9 din 10 cazuri, se pleacă de la acest principiu. Iar acest principiu, de cele mai multe ori, este și principiul ce omoară orice temă, orice subiect sau orice posibilă nouă abordare de conținut.

Un magazin ce excelează prin conținutul dezvoltat, publicat și distribuit în online știe, în primul rând, să calculeze beneficiile. Știe să estimeze impactul fiecărei producții de conținut – estimează foarte bine felul în care percepția cu privire la magazin / brand este fie construită, fie schimbată de variile producții de conținut.

Pentru fiecare leu încasat există niște bani investiți în marketing prin conținut

Iar acești bani investiți în marketing prin conținut sunt relativ greu de calculat atunci când vine vorba de a-i conecta cu vânzările generate. Impactul pe care îl are un conținut este greu de conectat cu vânzările ce sunt prezentate extrem de clar cu ajutorul instrumentelor digitale.

Pașii siguri, acei pași care generează vânzări în clar, sunt și cei care omoară orice formă de creație și diversificare a temelor și subiectelor tratate de un magazin online.

Iar într-o mare de conținut, cum este el prezent în internetul actual, toate magazinele fac aceeași pași, folosesc aceleași teme simple și clare. Iar astfel în marea de conținuturi publicate pe internet utilizatorii cu greu mai zăresc un conținut care să le atragă privirea.

Astfel, să mergi ca magazin online pe cărările și soluțiile safe, pe clasicele teme și modalități de a comunica a devenit un risc. Iar acest risc este acela de a nu reuși să ieși din linie. Iar asta este și ceea ce se întâmplă cu cele mai multe magazine online. Fie că pornesc de la principiul ROI, fie că pornesc de la alte calcule orientate către generarea de vânzări acum și aici, nu-și permit să lărgească plaja de teme, subiecte sau abordări de conținut.

Astfel, opțiunile de conținut pe care le are la dispoziție un magazin online devin foarte puține.

De ce nu ați încercat content marketing până acum?

În cele mai multe cazuri, lipsa conceptelor/ideilor de marketing prin intermediul conținutului este motivul din cauza căruia companiile/brandurile nu au încercat marketingul prin intermediul conținutului. Limitarea la lansarea unui site și la producția de conținut necesar pentru acesta este situația cea mai des întâlnită.

Neavând ideile necesare, în jurul cărora să se facă producția de conținut, neavând conceptele în care să se investească și care să devină campanii de content marketing, managerii de marketing văd zona de conținut, în general, ca fiind „una moartă”.

Fără noi optici cu privire la felul în care o companie/un brand să se prezinte în mediul digital, se consideră că nu există posibilități de promovare și marketing digital prin conținut. Vizualizarea unor posibile concepte este un efort extrem de dificil.

Lipsa conceptelor

Lipsa conceptelor de marketing prin intermediul conținutului se datorează, în general, unei priviri superficiale asupra conținutului deja existent. Intrarea în detaliile de conținut, intrarea printre rândurile scrise, deja existente, poate scoate la lumină teme, subiecte și detalii ce sunt în sinea lor conceptele de marketing prin intermediul conținutului.

Astfel de liste cu detalii, ce conțin puncte cheie ale felului în care este privită o companie/un brand, produsele sau serviciile lor, reprezintă tot atâtea teme de la care pot fi dezvoltate acțiuni de content marketing.

Lipsa încrederii

Când toate detaliile de comunicare, toate atributele și proprietățile specifice unui brand/companie, produs sau serviciu, sunt puse într-o listă, apare neîncrederea cu privire la posibilitățile de a obține beneficii prin intermediul unei campanii de content marketing pe una sau mai multe teme identificate.

Semnele de întrebare cu privire la rata de succes a unei eventuale campanii de marketing prin conținut, pe una dintre temele existente, sunt și principalele motive pentru care multe companii nu au testat sau încercat până acum marketingul prin conținut.

Cu toate că un principiu esențial în marketingul digital, în care există măsurători de eficiență, este acela de a testa și a optimiza din mers, nu există curajul necesar pentru a face un prim pas pe tărâmul marketingului prin conținut.

Nu există curajul pentru a investi într-o temă de comunicare, temă cu care o companie să iasă în față în mediul digital.

Lipsa experienței

În lipsa experienței, nu există cifrele cu care să se argumenteze un eventual efort făcut într-o direcție sau alta. În lipsa cifrelor înregistrate prin experimentarea altor campanii de content în trecut, de cele mai multe ori, se formulează decizii pripite cu privire la ceea ce ar putea aduce o eventuală campanie de content marketing.

Iar prin prisma lipsei de experiență, de cele mai multe ori, în efortul decizional câștigă tacticile și practicile, acțiunile de marketing și promovare online pentru care există experiență sau câștigă tacticile și practicile cele mai populare. Acestea, precum publicitatea CPC, publicitatea prin banere, etc, câștigă din start încrederea prin prisma faptului că fie există experiență, fie sunt canale deja consacrate de marketing digital.

În concluzie

Cele 3 argumente prezentate mai sus (lipsa conceptelor, lipsa încrederii și lipsa experienței) sunt motivele principale pentru care nu se investește în marketing prin intermediul conținutului.

Cu toate că marketingul digital a evoluat în ultimii 3 ani, la un nivel ce pune o presiune consistentă pe managerii de marketing pentru a găsi noi modalități de comunicare (în afara canalelor și a modalităților clasice), cele trei motive explicate în această postare opresc orice formă de activitate în domeniul marketingului prin intermediul conținutului.

Companiile/brandurile ce trec peste aceste trei hopuri obțin, de cele mai multe ori, succes în mediul digital pentru că ies din linie. Și cu toate că devin repere în industrii sau exemple pe care concurența le poate adopta, de cele mai multe ori, tot cele trei motive țin în loc companiile când vine vorba de a investi în acțiuni de content marketing.

De ce să externalizăm creația de conținut?

Pentru că este un efort consistent în interiorul companiei. Este un efort ce mănâncă multe ore din timpul echipei ce în mod normal are alte atribuții, are alte activități de îndeplinit. Pentru că, de cele mai multe ori, nu există o viziune corectă cu privire la cum ar trebui prezentate produsele sau serviciile companiei.

Studiul trenduri dot ro content quality a scos în evidență că, în internetul de astăzi, companiile folosesc o serie de tipare pentru a prezenta produse sau servicii. Iar acest lucru se întâmplă pentru că cineva din interior are o optică diferită, alterată, cu privire la cum ar trebui prezentată public compania, produsele sau serviciile ei.

Cunoștințele interne, jurnalizate de cineva extern

Acesta este modelul ideal, model ce reușește să genereze conținut de succes în cadrul paginilor web ale companiilor. Jurnaliștii externi, agenții de conținut sau oameni din exterior, vin cu o cunoaștere bună a comportamentului utilizatorilor de internet. Cineva care se ocupă exclusiv cu prezentarea de informație în internet are mâna formată pentru a evidenția și pentru a pune în lumină specificul unei companii.

Cineva din interior va fi mereu tentat să prezinte informație cumva alterată de experiența personală. Viziunea cuiva din interior, cu privire la conținutul companiei, va fi mereu obturată de experiențele personale și va fi mereu lipsită de cunoștințele pe care le are o agenție de conținut sau un specialist ce se ocupă cu dezvoltarea de conținut.

Jurnaliștii din marketing

Internetul, era informației, digitalul, social media, toate canalele și noile formate de conținut au venit cu un impact puternic în stilisticile folosite în domeniul comunicării comerciale. Stilistici ce înainte de apariția internetului puteau fi considerate de succes au fost reduse la tăcere de noile modalități de comunicare specifice internetului și mediului digital.

Se poate afirma că există un proces de transformare la nivelul comunicării comerciale, iar această transformare este adusă de internet și de către mediul digital.

Se caută lucruri reale, nu sunt acceptate lucruri plastice, lucruri false. Adevărul este un element care în era informației trebuie să iasă în față pentru a putea exista pe internet. Rabatul de la această realitate face să apară un conținut slab din punctul de vedere al calității pentru că utilizatorii nu digeră astfel de conținut, nu digeră o astfel de informație.

Un reprezentant al unei companii va fi tentat să înflorească o realitate, atunci când o prezintă pe internet. Consumatorul acelui conținut va găsi, însă, acel conținut ca fiind lipsit de calitate. Pentru că experiența lui în pagina de internet a fost una inutilă – nimeni nu își dorește să fie mințit sau manipulat. Este ultimul lucru pe care îl dorește un utilizator de internet.

Marketerii nu mai sunt mincinoși

Cineva a afirmat într-o carte că toți marketerii sunt niște mincinoși. Însă dacă se analizează internetul actual și mediul digital se poate observa că de extrem de multe ori oamenii din companii sunt cei mai tentați să mintă atunci când vine vorba de un conținut de prezentare al unui produs sau serviciu. Tot timpul ei vor fi tentați să facă logo-ul mai mare decât este…

Luați rata de conversie drept exemplu. Eu sunt tentat de cele mai multe ori în cadrul proiectelor de marketing să trag linie și să analizez dacă, în realitate, nu este un joc al adevărurilor și al minciunilor. De ce un utilizator care caută un conținut, în baza căruia să ia o decizie de cumpărare, nu se convertește în proporție mai mare de 1-2%?

Minciunile, plasticizările și efectele publicitare atrag neîncredere. Conținutul lipsit de calitate, în care este adus un trafic lipsit și el de calitate, este conbinația toxică din marketingul digital actual.

Toate aceste motive expuse mai sus recomandă externalizarea dezvoltării de conținut pentru că astfel o companie poate exista cu adevărat în mediul online/digital.

 

Acum 20 de ani s-a afirmat: Content is King

Iar de atunci afirmația a fost repetată în online și digital iar și iar și iar. A fost repetată pentru că de la an la an au fost identificate noi și noi forme ale conținutului, au fost identificate noi și noi modalități prin care conținutul, în mediul online/digital, s-a dovedit a fi elementul esențial.

Afirmația, însă, este mult mai veche. A fost făcută, sau a apărut pentru prima dată, în urmă cu aproximativ 40 de ani într-un material despre fotografie.

Detaliul este cel legat de internet și digital. Acestea din urmă au propulsat afirmația făcută de Bill Gates, pe tematica internetului, la un nivel de notorietate uimitoare.

Internetul are 25 de ani…

Cât de validă mai este afirmația astăzi?

Am scris pe aici despre content framing, ca tehnică ce stă în spatele celor mai de succes proiecte din internetul de astăzi. Despre cum Google, Facebook și alte companii asemănătoare pun frame-uri pe lângă conținutul (regele) utilizatorilor iar astfel obțin audiențe cu ordine de mărime uimitoare.

Regele, conținutul, este îngrădit în site-uri precum Facebook, Youtube, Google Search iar astfel se generează audiențe și venituri imense.

Dar în marketing digital?

Îmi asum afirmația că în maxim 10 ani totul se va reduce la conținut în marketing digital. Instrumentele de marketing digital, de media buy, de distribuție a unităților de publicitate vor cunoaște o dezvoltare atât de puternică încât, oricare ar fi conținutul, se va demonstra că el reprezintă elementul esențial din marketing digital.

În zilele noastre se poate demonstra în clar că un conținut poate face performanță în online advertising. Există instrumentele care pot demonstra din nou, la 20 de ani de când s-a făcut afirmația, că iar content is king.

Cum poate profita o companie?

Cred că o companie, în primul rând, trebuie să găsească acei marketeri digitali care să privească lucrurile diferit. Acei manageri de online/digital care să pornească cu adevărat de la conținut și nu de la ultimele instrumente lansate de marile companii din internet.

Acei manageri de marketing digital care nu fac publicitate doar pentru că așa se face. Nu cheltuiesc prin CPC doar pentru că așa se face. Acei oameni dispuși să sape adânc la baza marketingului digital, fără să se lase duși de valul ultimelor trenduri și instrumente oferite de terțe companii.

Dacă optimizarea ratei de conversie e o treabă importantă, chiar critică în marketingul digital al momentului, de cele mai multe ori se trece cu vederea faptul că optimizarea ratei de conversie este și optimizarea conținutului. Distribuția este ceva achiziționabil, ceva ce este ca și posibil, nefiind nevoie de efort imens pentru a o obține.

Un marketing digital condus de rege (conținut)

În ultimul deceniu, instrumentele de marketing digital au atins un nivel uimitor de capacități de măsurare și evaluare a interacțiunii cu audiența. Rata de click s-a transformat în rate de engagement, bounce rate s-a transformat în cifre de interacțiune.

Iar toate astea sunt cheile unui marketing digital condus de rege. Un marketing condus de conținut.

Să nu uităm elementul esențial: conținutul este în sinea lui o simplă oglindă. În ea se oglindesc ofertele companiilor, iar performanța în marketing digital poate fi obținută atunci când în oglinjoara (conținutul) unei companii se zărește acel best money can buy.

Și astfel putem afirma iar, la 20 de ani de când s-a afirmat prima dată, că content is king.