Noua ordine în marketing și comunicare

Mai puține minciuni, mai multă informație.

Internetul nu s-a născut ca să poată debita aberații un copywriter despre „lifturi care sunt create pentru a fi utile…” (d-aia nu citesc userii internetului textele)

Digitalul nu s-a născut ca să poți face retargeting/remarketing pe un client care a cumpărat deja…

Inteligența artificială, în viitor, nu va încerca să reînvie monstrul odios numit publicitate… cu toate că vor fi încercări…

Informație. Informație. Informație.

Despre asta e vorba. Sau content/conținut, că sunt aproape* același lucru.

Care circulă rapid. Care e servită într-o formă excelentă. Care apare, ca prin minune, la momentul potrivit.

Simplu. Nimic complicat. Digital, internet și content/conținut (informație).

* = De mai mulți ani încerc să găsesc un termen universal valabil pentru mulțimea de tipuri de content/conținuturi ce sunt publicate în digital: de la clipuri video, la grafice, la texte, în varii forme și structuri. Toate poartă cu ele o informație, dar vin, unele, cu ceva mai mult. Și nu le poți numi doar „informație” pe toate, cum nici nu le poți numi, sec: clipuri video, grafice sau mai știu eu cum.

Sursă foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Conspiracy.jpg

Literatura, media, mediul digital și internetul

Nu se mai miră nimeni în ziua de astăzi cu privire la viteza cu care circulă informația, cu privire la viteza cu care avem acces la informația venită de peste mări și țări. Nimeni nu mai consideră excepțional faptul că accesul la o informație căutată a devenit un efort de câteva secunde. 

Dar. Există un dar.

Totuși. Avem în fața ochilor cea mai mare revoluție a literaturii. Avem în fața ochilor cea mai mare revoluție din media. Avem tot în fața ochilor cea mai mare revoluție din istoria cunoașterii și a comunicării. Suntem la 25 de ani de când Era Informației a început să își spună cuvântul.

Informația modelează societatea

Luați literatura, luați media sau luați marketingul și economia. Cât de mult și-au spus cuvântul internetul și mediul digital în aceste domenii. Câte inovații au apărut, câte beneficii și-au făcut apariția. Circulația informației în toate aceste domenii, potențată și de capacitățile mediului digital, și-aici mă refer la inteligența artificială, la 25 de ani de internet, mediul ce asigură distribuția și accesul, par să nu fie conștientizate cu toate că sunt o serie de imense beneficii.

S-au scris cărți cu nemiluita în ultimii 25 de ani în mediul digital, pe internet.

Circulația acestei informații, circulația mult mai facilă a literaturii, circulația informației uzuale de tipul știrilor specifice spațiului mediatic, și-au pus, parcă, un pic amprenta asupra societății. Instrumentele de comunicare publică, prin scris, au generat deja revoluții. Revoluția Twitter, din urmă cu câțiva ani, cred c-a fost prima revoluție fundamentată pe o literatură atât de sărăcăcioasă: 140 de caractere. Însă circulația acestor mici blocuri de text, ca o formă de literatură, circulația a miliarde de astfel de texte a amprentat societatea.

Lectura – ultima frontieră

Secole la rând experiența lecturii unui text s-a desfășurat în anumiți parametri. Accesul la anumite texte a fost oferit sau a fost permis secole la rând în anumiți parametri. De 25 de ani totul s-a schimbat. Schimbarea radicală a felului în care este privită literatura, consider eu, de abea a început.

Marea Schimbare se află și ea la început.

Câte posibilități avea un editor, o editură sau un scriitor în urmă cu 1-2 secole și câte posibilități au astăzi în mediul digital și internet aceleași entități. Câte experiențe de lectură erau disponibile în urmă cu 1-2 secole și câte experiențe sunt disponibile astăzi.

Toate aceste detalii nu sunt încă conștientizate pe deplin.

Banalul link, despre care am mai scris pe acest blog, oferă o deschidere atât de imensă în termeni de plaje pe care să se poată manifesta literatură în fel și chip încât momentan este aproape de imposibil de semnalat sau indicat un ordin de mărime. Interfețele digitale pe care literatura poate fi așternută și îmbogățită cu experiențe de ordonare și prezentare, dar și de experiențe oferite de inteligență artificială, sunt și ele încă neobservate.

Prima carte scrisă exclusiv în format HTML

Poate sună ciudat, dar la 25 de ani de internet nu a apărut încă o carte care să fie 100% gândită, concepută și scrisă pentru și în mediul digital, în internet. O astfel de carte, o astfel de literatură s-ar deosebi cu desăvârșire de tot ceea ce cititorii au cunoscut. Și nu există astfel de cărți scrise. Nu știu să fi apărut cărți scrise de autori consacrați, care să vină și cu un background scriitoricesc, pe un astfel de model. Un model 100% diferit de clasicele înșiruiri de capitole și titluri. Cum explicam mai sus, există atât de multe instrumente și noi posibilități oferite de internet și mediul digital încât este pentru moment imposibilă o predicție cu privire la viitorul literaturii.

Iar viitorul literaturii este și viitorul lecturii. Este și viitorul experienței de lectură. Un scriitor care nu are în vedere experiența de lectură, poate, nu este un scriitor. Scriitura este în genere despre a face public. Scriitura pentru memorialistică personală este doar o utilitate nu o scriitură în sine.

Video on demand

Un termen nou venit odată cu mediul online. Un concept de consum al media. Un concept ce stă în antiteză cu modelul în care un utilizator consumă ceea ce i se oferă prin intermediul unui canal tv. Să zicem că acest canal este o carte, iar consumatorul este cititorul aflat într-o experiența a lecturii.

Nu a apărut încă o formă de literatură, formă în care o carte să ofere cititorului, on demand, puncte ale acesteia. Irelevant care puncte. O carte care să se deschidă altfel decât începând cu capitolul întâi. Asta poate fi numită o nouă formă de literatură. O nouă formă de consum al literaturii.

Deja accesăm informație, pusă în scris, pe un model on demand. Nu mai lecturăm stive de rânduri de scris pentru a afla răspunsuri la întrebări.

Toate acestea, de la link, la interfețe, la principiul on demand sunt din punctul meu de vedere concepetele ce vor revoluționa literatura. Revoluționând literatura, revoluționând lectura, vom avea o masă de oameni mai literați. Având o masă de oameni mai literați, în societatea lucrurile se vor schimba.

Culturalizarea prin internet, digital și, deja, formate media nu literatură, reprezintă un proces către care, în opinia mea, se va merge mai mult decât sigur.

Paginile de internet la un sfert de secol de existență

Milioane de voci, sute de mii de păreri, sute de cauze, zeci de militanți. Proaspăta Eră a Informației a venit buluc și a luat pe nepusă masă clasa politică, leadershipul politic, oamenii de științe sociale și pe mai toți cei ce se ocupau cu direcția și configurația opiniei publice.

Pe formatorii de opinie Era Informației i-a lăsat lați.

 Acum toți manipulează…

Expert în arte ale comunicării, expert în contabilitate, meșter mare în eu mai știu ce meserie, toți venim în Marele Internet să prezentăm calea cea dreaptă sau, de cele mai multe ori, calea către interesul personal propriu, mascată în sfaturi numai bune de șters pe jos cu ele.

Om tânăr, frumos, cu studii, „millennial” cum este poreclit, se crede tot, grămadă, un influențator social, trăiește cu impresia importanței sale în ecosistemul societății.

Toate grație Erei Informației căreia ar trebui să-i pupăm mână încă de pe acum. Asta ca în viitor să ne aduc și alte delicii.

Însă toți suntem manipulați…

Cu toate că posibilitățile chiar sunt nelimitate, managementul industriașilor de prin media, de prin comunicare, de prin business sau politică au intrat cu buldozerul în plină campanie de influențare a maselor, în plin efort de a ocupa Canalul Unu TV, singurul, când în realitate nu prea există canale.

Așa se face că era care ar trebui să ne aducă adevărul în dinți zi lumină, vine furtunoasă ca un viscol rece al minciunilor frumos parfumate, dar de la o poștă mirosind a interes personal, a jocuri de culise, a vândut sau cumpărat ceva.

Internetul înghite tot

Oricâte idei am avea, oricâte proiecte, oricâte fotografii și clipuri video am turna, internetul le înghite pe toate, cu tot cu noi. Totul devine conținut, iar infrastructura internetului este capabilă să îngroape, să înghită tot acest val imens de conținut.

Stăteam mai devreme și mă gândeam, la o una alta, cam cât la sută din conținutul publicat pe internet este accesat la un moment dat. Adică, dacă facem ca-n fotbal, să ținem om la om, om la pagină de internet, îmi dau seama că raportul este uimitor. Cel puțin raportul născut din estimarea mea.

Om la om, om la pagină

Suntem 7 miliarde. Sunt 1 miliard de site-uri. Fiecare site cu cel puțin 1000 de pagini (Wikipedia are vreo 5 milioane de pagini, să ne gândim că există cărți publicate online ce sunt luate în calcul drept pagini fiecare), 1000 de miliarde la 7 miliarde de oameni.

Deci, un om tre să fie pe fază pe 1000 de pagini ca să ținem sub control imensa cantitate de conținut de pe internet.

Unele estimări merg către 4, și ceva bilioane (o mie de miliarde) de pagini publicate. Iar pe undeva pe aici eu deja pierd șirul cifrelor, nefiind obișnuit cu cifre mari.

Morala conținutului este că la 25 de ani de internet, deja chiar mi se pare că internetul s-a maturizat. Are un an sau ceva de genul ăsta. Și hop-ul ăsta s-a făcut rapid. Sunt printre norocoșii ce au prins conexiuni dial-up și timpi de așteptare incredibili pentru conexiunile la internet din ziua de azi.

În 25 de ani a zburat de la conexiune minimalistă, site-uri statice, lipsa accesului, la performanțele de azi.

Și este doar începutul.

Deja înghite tot.

Ceva atât de prețios, la cost egal cu zero

Contentul digital, internetul și inteligența artificială pot dezvolta instrumente capabile să schimbe pentru totdeauna modelul advertizingului. Aceste instrumente (content digital + internet + inteligență artificială) aduc în societate niște bunuri la care nici măcar cu imaginația oamenii din industrie nu ajung.

Prostul poartă costul (interesul poartă fesul)

Dacă GPS-ul mașinii tale ți se pare o jucărie drăguță, gândește-te că e doar o sclipire măruntă din mulțimea de „jucării” cu care vine Era Informației.

Însă, cât timp mentalitatea antreprenorilor din zona asta digitală va sta ancorată în modelul capitalist, al cashflow-ului pozitiv, Era Informației nu se va putea manifesta pe deplin. Lucrurile fantastice ce pot fi făcute cu ajutorul contentului, cu ajutorul accesului la acesta, precum și cu ajutorul inteligenței artificiale vor rămâne în continuare SF. Ficțiune pură la care doar visăm.

99% din munca intelectului

Poate fi preluată fără mari probleme de Era Informației și de instrumentele ce se pot naște, instrumente ce pot fi create/dezvoltate.

La nivel internațional antreprenorii știu acest căcat de care scriu eu aici, dar nimeni nu vrea să spună clar în societate că Era Informației poate schimba radical societatea. Cum nu s-a mai întâmplat vreodată.

Toți antreprenorii, toți oamenii de faceri și afaceri din zona asta rămân parcă încastrați în modelul costului ce trebuie acoperit. Ba, mai mult, există o cursă ca a unor hiene în identificarea și exploatarea oportunităților de afaceri – să faci bani cu ciocanul, cu ajutorul unei drăcii create cu aceste trei elemente: content + acces + inteligență artificială.

Nimeni nu are curaj, tre’ să se ridice un cretin să le zică cretinilor verdele în față

Deci, da, toată munca intelectuală a Omului poate fi luată de pe cârca oamenilor și pusă pe seama instrumentelor digitale.

La cost zero.

Da, bă, io mă ridic și zic chestia asta: contentul, internetul și inteligența artificială trebuie să schimbe societatea. E o pierdere de timp să te joci cu noțiuni de capitalism, democrație, umanism, etc în jurul acestor instrumente, tehnologii.

Conținut (content) și teoria prețului unic

Conținutul, digitalul și internetul sunt elementele esențiale ale Erei Informației. Digitalul și internetul, precum și infinitul de posibilități aduse de acestea nu sunt tarlaua de făcut business a vreunei companii sau a vreunui antreprenor de carton al zilelor noastre.

Teoria prețului unic vorbește despre viteza luminii cu care circulă informația de busines. Vorbește și de viteza cu care este procesată prin inteligența artificială. Vorbește și despre accesul la această informație prin intermediul internetului.

Astfel, instant, oriunde, în piață, un produs are preț unic.

Deci și în societate. Să vinzi mai scump înseamnă să dai țeapă. Iar dacă prețul unui produs sau serviciu este cunoscut în timp real, prin content, inteligență artificială și internet, se poate spune că în societate se dau țepe la greu, vânzându-se mai scump.

Ceva pus la vânzare, ceva propus spre a fi comercializat, tranzacționat, fie că sunt scutece sau laptopuri, miere sau bere, are preț unic.

Nu poți vinde mai scump

Și aici nu e nimic dictatorial. E mai simplu decât crezi. Dacă acum toată lumea știe că tu vinzi mai scump, cu ajutorul internetului/dgitalului/contentului.

Nu poți prostitua creativitatea să vinzi mai scump

Să faci un brand să pară cool, este crimă împotriva umanității. Pentru căȘ

  1. Este înșelăciune;
  2. Exploatează emoționalitatea umană;
  3. Exploatează patrimoniul cultural al umanității.

Și face toate acestea pentru ca tu să faci niște mărunțiș. Ca să nu-ți pierzi locul de muncă. Pentru ca nimeni să nu-și piardă locul de muncă, ai fi tentat să crezi că trebuie prostituată creativitatea umană prin PR, imagine publică, advertizing, etc. În sistemul importat din Statul Criminal Internațional SUA: capitalism, economie de piață, etc.

Altfel spus, hai să nimicim umanitatea pentru a nu rămâne fără loc de muncă… sau hai s-o nimicim ca să mă umplu eu de bani prin compania mea.

E, uite, eu te contrazic: ești un criminal și trebuie să-ți iei pedeapsă.

Și dacă nu există încă informație de business cum ar trebui să existe, content și circulație a acestuia în mod echitabil, coerent și corect, sisteme software care să aducă ordine în piață și o nouă optică cu privire la economie, faceri și afaceri, Mediawrite – agenție conținut ca un fulger – vine cu un nou sistem care să schimbe radical economia de piață.

WWT

Liber, gratuit, pentru toată lumea. Comerț și business fără graniță, informație transparentă. Nu plătești CPC/PPC/COST PER CEVA. Ești în relație directă cu piața, în timp real, fără intermediari.

Adevărul gol-goluț despre internet și conținut

Acum vreo 2 decenii a pornit una dintre cele mai fantastice povești din istoria publishingului: internetul/digitalul, mass acces și opțiuni de publishing fantastice. Era informației mi se pare că se zbate în perioada asta între două dimensiuni simple: multe conținuturi și omniprezenta dorință de a obține un beneficiu.

Media, publicitate, business, personal branding, umanitar

Comunicarea prin scrisori electronice – e-mail – de la om la om, mi se pare c-a rămas singura zonă safe, singura zonă digitală în care publishingul nu este poluat de conținut și creație de conținut orientat către atragerea unui beneficiu din partea audienței.

Comunitatea informațională internațională – nici nu știu dacă există așa ceva – nu a reușit să ducă la bun sfârșit un vis de-al umanității de secole, poate chiar milenii: acela al unei biblioteci a umanității, disponibilă tuturor. Și nu e un vis mic și nici o mare provocare gândindu-ne la tehnologia actuală. Totuși, nu există așa ceva.

Caracatița publicității a infectat era informației

O eră a informației, ce poate oferi atât de multe beneficii informaționale, a făcut un pas inapoi odată cu boom-ul din marketing și publicitate. Banul gros și-a spus cuvântul pentru că interesul de a pune întrebările potrivite, de a ridica dilemele potrivite nu stă în picioare în fața unor conturi pline.

Așa a ajuns conținutul unui site să stea în spatele unui pop-up.

Cine nu-și dorește să afle, pe bune, pentru că d-aia este o eră a vitezei informației, d-aia este o eră a informației, adevărul cu privire la care ar fi cel mai bun ofertant, cel mai bun furnizor – dacă nu chiar cea mai bună posibilitate money can buy?

14 ani de școală, agent de vânzări certificat AdWords

Adică, dacă o judeci la rece, mie unul mi se zbârlește părul când mai văd în Linkedin câte un om care, după 14 ani de școală, se titrează ca fiind certificat Google AdWords. Aidoma unui agent de vânzări mereu chitit să te îndrume să dai cu banul ca să apari în … era digitală, în era informației, în era internet…

Cam ăsta este nivelul erei informației… în zilele noastre.

În această eră a informației, a marelui internet, organizațiile teroriste vor să te radicalizeze, ziarele, media în general să te persuadeze, vedetele vor să le urmărești, afacerile să te convingă. Omul de rând vrea să-ți devină influencer, vrea să devină important și să facă bani pe internet. Iar tot ce este cu adevărat relevant, în internet, în ceea ce ziceam eu c-ar fi societatea informațională internațională, este lăsat la liber, pe mâna pieței libere capitaliste. Nu sare banul, nu-i nimic de interes. Sau: nu scoate vreun beneficiu pentru o entitate privată, este irelevant.

Internet: mediu de informare sau manipulare?

[vc_column_text pb_margin_bottom=”no” pb_border_bottom=”no” width=”1/1″ el_position=”first last”]

[one_third]

 

 

Publisherii vor audiență, businessurile vor clienții din audiențe

[/one_third]

[two_third_last]

Sfântul graal al jucătorilor din WWW este traficul, vizitele, audiența. Businessul își dorește clienții din rândurile unei audiențe, iar media/publisherul își dorește audiența web, traficul și vizitele cât mai numeroase. Între aceste două aspecte esențiale stă manipularea în forme diverse, dar stau și alte aspecte precum informarea sau comunicarea.

Monetizarea activității jucătorilor din web se face prin manipulare de cele mai multe ori. Utilizatorul, în cazul media, este manipulat de promovarea și de tehnicile de jurnalism boombastic, vine mânat de exploatarea interesului său cu privire la conținutul și forma acestuia, aparținând unui anumit brand (persoană sau organizație), dar și mânat prin intermediul variilor forme de promovare a brandului de conținut-media.

Businesurile ce activează în online își monetizează activitatea prin intermediul accesului pe care îl au la clienți. Prin vânzările generate de, fără exagerare, manipularea folosită în cadrul efortului de comunicare a produselor companiei. Și-n general sunt utilizate tehnici care mai de care mai complexe de manipulare prin intermediul clientului din dorința de a genera vânzare.

[/two_third_last]

[/vc_column_text] [vc_column_text pb_margin_bottom=”no” pb_border_bottom=”no” width=”1/1″ el_position=”first last”]

 

[two_third]

Eu zic că da! Luați exemplul unui studiu de caz al unui proiect de construcții, ce stă într-un pdf pe un server, la care se ajunge printr-un link din partea de jos a unei pagini. Și-acum, imaginați-vi-l prezentat pe Hotnews sau pe Digi. Sau pe cel mai mare site internațional de construcții, din SUA sau UK. Care sunt diferențele de percepție, de awareness, de top-of-mind și notorietate între cele două medii de prezentare?

Iar ca importanță a sursei de trafic, imaginați-vă că acel studiu de caz este publicat pe un site de anunțuri pentru micii meseriași din construcții. Iar ulterior este publicat pe un sit de nișă al dezvoltatorilor imobiliari, unde se dezbate business din construcții.

[/two_third]
[one_third_last]

Se poate manipula sau informa prin mediu sau sursă de trafic

[/one_third_last]

 

[/vc_column_text] [vc_column_text pb_margin_bottom=”no” pb_border_bottom=”no” width=”1/1″ el_position=”first last”]

[one_third]

Businessul poate manipula, iar userul se poate informa

[/one_third]
[two_third_last]
Internetul le permite pe toate. Poți manipula, pe ruta de awareness, top-of-mind, notorietate, utilizând tehnicile creative specifice publicității. Așa cum poți manipula sau informa prin intermediul sursei/mediului în care expui sau afișezi. În Google Analytics se află, printre cele mai importante analize, analiza sursei traficului și a mediului. Iar cifrele sunt diferite, produsul / pagina de informare sau manipulare este aceeași, însă priza la diferitele categorii de trafic este diferită.

Încercarea de manipulare în internet este păguboasă. Și nu o spun gratuit doar ca să termin materialul de aici.

[/two_third_last]

Îți spun din cifrele înregistrate în studiul Dot RO content quality, acolo unde am inserat o categorie de întrebări extrem de discretă: am chestionat pe cei care fac achiziții pentru companie, iar rezultatul este fantastic! 100% dintre respondenți verifică pe mai multe surse, la mai mulți furnizori, ofertanți. De aici și titlul acestei postări.

 

[/vc_column_text]

Doar 10 % din traficul internetului este generat de companiile de media

Gândește-te la Facebook (conținutul comunicării între utilizatori), Google (găsirea conținutului utilizatorilor internetului), Youtube (conținutul video al utilizatorilor), Baidu (găsirea conținutului utilizatorilor internetului). Veniturile generate sunt fabuloase. Iar abordarea lor este simplă: să pui mâna pe conținut.

 

  1. Youtube – numele este mai mult decât orientat către utilizator: tubul utilizatorului sau postul său tv

  2. Blogging – jurnalul utilizatorului, site-ul sau, spațiul său sau felia sa din internet;

  3. Facebook – fața utilizatorului în internet, pagina sa de prezentare, profilul său, fotografia sa, a utilizatorului;

  4. Site-uri – 968,882,453 la număr conform unor date la zi. Asta înseamnă că fiecare site primește 3 utilizatori de internet – dacă ne referim la numărul de utilizatori ai internetului;

  5. Google și Baidu – conținutul utilizatorilor internetului, fie că sunt companii, fie că sunt utilizatori.

 

Iar cele mai mari site-uri din lume sunt agregatoarele de conținut. Hub-urile de întâlnire al conținutului utilizatorilor sau al site-urilor. Să crezi în această configurație că publisherii sau media producerii reprezintă în ziua de astăzi actori principali ai spațiului digital este o greșeală. Și știu că ți-e greu să crezi una ca asta.

Cam asta este configurația internetului

Dacă sunt 3 useri pentru fiecare site din lume, dacă cele mai vizitate site-uri din lume sunt cele ale utilizatorilor, înseamnă că internetul a devenit ceea ce se intuia acum mai mulți ani. Iar media businessurile în internet au o adevărată problemă de abordare, strategie și business. Iar asta, zic eu, s-a întâmplat în contextul în care toate organizațiile au acționat pe un model asemănător celui din marketing: consumatorul/utilizatorul first, necesitățile sale prima dată.

User first, necesitatea utilizatorului

Și de aici începe o poveste interesantă: utilizatorul/omul/consumatorul este interesat de propria persoană (vezi fenomenul selfie, vezi conceptul de profil personal, vezi conceptul de blog personal). Cine își poate aduce aminte de hi5, poate spune clar că ceea ce se întâmpla acolo s-a generealizat la nivelul întregului internet, s-a cizelat/moderat, cu sensul că pe hi5 erau niște adolescenți și adolescente, dar în Facebook și pe bloguri, în zilele noastre, sunt jurnaliști, VIP-uri, manageri sau simpli utilizatori.

90% din traficul internetului este generat prin conținut despre „cât de multilateral dezvoltate” sunt brandurile de user/brand/organizație.

Despre cât de faină este fotografia din profilul meu, despre ce viață interesantă are un utilizator, prin prisma conținutului postat în social media, despre cât de frumos este utilizatorul atunci când s-a filmat și a publicat clipul pe Youtube. Iar dacă vorbim de cele 900 mil. de site-uri putem să afirmăm că și ele au cam același conținut, fiind site-uri de organizații sau companii, site-uri despre cât de interesanți și extraordinari sunt oamenii din organizație sau cât de valoros este brandul organizației. Este o exagerare?

S-ar putea să fie, dar la bază stă user centric, stă user first, stă dezvoltarea internetului / a mediului digital către utilizator. Iar Google, Facebook, Youtube, dar și alții, știu foarte bine să exploateze aceste spații de online media formate de acest conținut selfie.

Monetizarea conținutului – mega dilema managerilor din media digitală

Cum poate fi monetizat acest conținut de tip selfie, look at me  o știu foarte bine cele mai populare site-uri din lume. Google AdWords, Facebook Ads sunt instrumente cu care poți, ca brand, om sau companie, urca în vârful isbergului acestui conținut, iar astfel, tot ca brand, tot ca organizație sau utilizator, te poți bucura de acces la masele internetului.  Și de aici începe o nouă discuție despre conținut și calitatea lui.

Conținut între „cât de” și „cum”.

User sau brand, organizație sau produs, judecat prin prisma conținutului poți face 2 lucruri. Fie să vorbești despre cât de extraordinar ești, ca brand, produs, organizație sau utilizator, fie să vorbești despre cum ești. Se subânțelege aici și că vinzi ceva. Dar există și o a treia categorie de conținut. Iar ea se numește media și publishing.

Însă, cum am explicat, în 2015 media nu reușește să mai obțină decât 10% din traficul internetului. Și să nu facem greșeala să punem conținutul artiștilor – muzicieni – în categoria media. Și-mi zic că este o configurație extraordinară din punctul de vedere al conținutului. Transparentizarea societății prin informatizare și conținut mi se pare una dintre marile reușite ale istoriei omenirii.

Despre cum ar putea să iasă industria de media din această dilemă voi scrie altă dată. Te poți abona aici.

RoWords – un instrument ce scanează mediul de business din România prezent pe internet

Scanează peste 200 de prezentări de companie pe minut, și-ți poate spune în sub o secundă dacă viziunea unui business este unică sau dacă ea este un stereotip de comunicare, un șablon tipic tehnicilor de PR, copywriting, publicitate sau marketing. Îți spune câte companii din România susțin că sunt profesioniste și câte afirmă că au o echipă de oameni tineri.

RoWords

Monitorizează, cu aproximație, mai toate prezentările companiilor din România prezente pe internet. Iar ulterior permite analize avansate de content / conținut cu privire la cuvinte utilizate, expresii precum și multe altele.

Afaceri cu alte cuvinte (proiectul Mediawrite)

Este conceptul ce stă la baza proiectului RoWords. Afaceri cu alte cuvinte reprezintă un apel către unicitate, un apel către abordări diferite ale antreprenorilor români și un refuz cu privire la șabloanele de comunicare și filozofie de business ce vin dinspre agențiile de comunicare.

Câteva informații relevante (la data de 11 iunie, 2015):

  • 5.5 mil. pagini scanate (la data de 11 iunie, 2015):
  • Peste 200.000 de pagini de prezentare companii scanate si indexate
  • Peste 30.000 de cuvinte si termeni
  • Peste 60.000 de expresii de prezentare companie identificate
  • Peste 10.000 de branduri de companii si organizatii

Prezentare proiect aici (click). Poți urmări noutăți via e-mail aici (click).