A apărut cel mai amplu e-book în limba română despre conținut

Are 72 de pagini, împărțite în 15 capitole ce acoperă toată gama de subiecte corelate cu conținutul și managementul acestuia. Este cel mai amplu material apărut până în momentul de față, în limba română, pe tematica conținutului digital. Este scris de Claudiu Gămulescu (claudiu.gamulescu.ro) și este disponibil contra cost și în format video/audio.

Lansat sub coperta/sloganul: Muncește mai bine conținutul web pentru a captiva și reține utilizatorii, ebook-ul se adresează celor ce vor să se lanseze în publicarea de conținut, celor ce vor să își dezvolte abilități pentru a munci mai eficient, antreprenorilor, posesorilor de site-uri, consultanților precum și altor persoane interesante de domeniu.

Ce am reușit eu să notez după o primă lectură, destul de superficială, este faptul că acest ebook prezintă foarte bine domeniul content management, având un accent pus pe ecommerce și content. Există numeroase incursiuni în disciplina de management al conținutului, în care sunt prezentate multe detalii ce în mod normal nu au cum să fie cunoscute de un neinițiat în domeniul digital/internet. Ebook-ul este scris într-un stil foarte ușor de citit, iar pe ici și colo există foarte multe exemple și facts din domeniul marketing/digital.

Cel mai amplu material despre conținut și management de conținut

Din 2009 de când tot urmăresc această nișă a content managementului, atât la nivel internațional cât și la nivel național în .ro, nu îmi aduc aminte să fi fost publicat în România vreun material mai amplu decât acesta. Au existat studii, postări de blog, diverse materiale de tip incursiune în acest domeniu al conținutului, însă niciunul nu a reușit să fie atât de amplu și atât de aprofundat, cu un accent atât de puternic pe management de conținut.

Descarcă de aici.

 

Mediawrite devine agenția de conținut trăsnet

5 ani și fix o săptămână de la înființarea acestui SRL. E timpul să întoarcem foaia. Cu proiecte precum reforma industriilor creative, The Romanian Paper, UNO și WWT nu putem să mai afirmăm, cum afirmam înainte, în statementul: The Web Content-Media Agency.

Mediawrite nu mai e agenția de conținut și media de pe internet.

Poate mai mult.

  1. Front page
  2. Despre
  3. Proiecte

 

Era Informației în direct #PanamaPapers

Cea mai mare scurgere de informații și date din istoria jurnalismului trebuia consemnată și aici, pe Contentpedia. Internetul și digitalul vin ca o revoluție a accesului, ca o revoluție a informației ce va zgudui societatea pe toate palierele sale.

Să te pregătești să te specializezi ca tânăr profesionist pentru un viitor al manipulării, al industriei în care accesul este sursă a veniturilor este un drum greșit.

Principiile publicitare și ale imaginii publice se vor schimba pentru totdeauna.

 

More info aici.

Un model ce poate revoluționa marketingul și businessul prin digital și internet

Dintre toate tâmpeniile din 2015, cred că ideea de World Wide Trade este una dintre cele mai răsărite. Ideea vine și pune consumatorul pe tron, transformând furnizorul/business-ul într-o slugă.

De altfel, cam ăsta este și modelul economiei de piață, modelul pieței libere, modelul economic modern.

Paradigma

Paradigma rezolvată de acest concept al cererii și-al ofertei este rezolvată prin eliberarea accesului la informație din ghiarele plății la acces, plății la expunere, deci din ghearele publicității și-ale briz-briz-urilor – a CPC/PPC/CPM/ETC.

Noul rol acordat consumatorului, internautului este unul al celui ce comunică în timp real cu piața. Este unul dintre cele mai avantajoase roluri în modelul economic.

Iar acest rol este posibil cu ajutorul digitalului.

Provocarea

Businessul, patronul, omul de marketing capabil să răspundă rapid, în timp real cererii unei piețe extrem de dinamice, ce se mișcă în timp real în era internetului și-a informației.

Clientul, consumatorul pus în fața autorității de a dicta prețul și forma oferte, în timp real. Un rol jucat pe bune, nu doar mimat cum se întâmplă în acest moment în modelul economic.

Un rol în care consumatorul știe ce vrea. Un rol în care i se oferă satisfacție garantată 100% și rată de conversie 100 din 100.

O piață bazată pe internet, un mediu de business transparent, unul bazat pe real-time, pe o relație mult mai concretă dintre cerere și ofertă.

World Wide Trade (doar o idee eșuată în configurația ei actuală, pentru că nu asigură circulația coerentă a contentului / conținutului / informației de business)

 

Ce rămâne după un content de calitate?

Dorința de cunoaștere este caracteristică naturii umane. Dacă în trecut oamenii aveau ca reper informațional cărțile și presa tipărită, odată cu apariția și dezvoltarea internetului, acesta a devenit principala sursă de informare pentru cei mai mulți dintre noi.

Internetul, în sine, este un mediu permisibil, ușor de utilizat, care pune la dispoziție numeroase platforme prin care putem transmite ceva. Însă tocmai acestă facilitate de expunere a informației nu garantează și calitatea ei… de aici, mult content slab calitativ. Oricine poate deveni creator de conținut, iar pe măsură ce înaintăm în acest domeniu, stabilirea trăsăturilor unui content de calitate este esențială.

Ce ar trebui să aibă un content bun

  • Informații relevante: chiar dacă o anumită temă a fost abordată de mai mulți creatori de conținut este foarte important ca ea să aducă ceva nou, repetarea acelorași idei plictisește.
  • Timp alocat pentru research: un cititor experimentat simte atunci când un conținut este construit fără baze solide și fără documentare; cumva autorul transmite și nesiguranța lui asupra veridicității informațiilor.
  • Obiectivitate: Modul în care este transmis mesajul este foarte important. Cu cât acesta e mai subiectiv, cu atât informația se trasformă mai mult într-o experiență personală. Să lăsăm deci subiectivitatea pentru literatură și blogging.
  • Expunere logică, structurată: pentru ca informația să fie receptată ușor, ideile trebuie să se îmbine și să curgă unele într-altele. Un conținut fără structură este un conținut rupt. De asemenea, el trebuie să fie lipsit de digresiuni irelevante cu tema.

Trăsăturile de mai sus sunt bineînțeles însoțite de corectitudine. Oricât de bine intenționat ar fi creatorul de conținut, informațiile oferite de el nu pot fi luate în serios dacă încalcă normele gramaticale și ortografice de bun simț (aici nu mă refer și la typos).

Cred că cel mai important pentru un content de calitate este să aducă un plus de cunoștințe cititorului, adică acesta să rămână cu ceva ( o informație utilă) după orice tip de lectură, fie ea informativă sau de delectare, și nu doar cu senzația că și-a irosit timp citind ceva degeaba.

După multe țepe de lectură online luate de-a lungul timpului, un content slab are și el meritul lui. Și după el rămâi cu o experiență utilă. Te învață să fii selectiv cu tipul de content cu care intri în contact și să recunoști rapid calitatea unui text. Vorba aia „ cine s-a fript o dată cu ciorbă, suflă și-n iaurt ”.

Cantitate sau calitate?

Câtă putere au cuvintele? Destul de multă. Spun asta pentru că după accesarea unui site, dacă nu simţim că ne oferă informaţia pe care o căutăm, ieşim fără să stăm pe gânduri. Care este legătura unui site cu puterea cuvintelor? Ei bine, nu neapărat cu puterea dată de cuvinte, cât mai ales, calitatea scrisului.

Contează enorm să ai un site cu un conţinut bun, puternic şi plin de informaţii. Acest aspect face ca vizitatorul site-ului să recomande şi altora, dacă informaţia împărtăşită îi atrage atenţia în vreun fel sau altul.

Cumva, e ca în presă.

Te opreşti din a mai cumpăra un ziar care îţi oferă, fie informaţii proaste, neverificate, iar modalitatea de expunere a lor este una precară. În momentul în care conţinutul pe care-l distribui publicului este scris într-o manieră şcolărească, se simte. Sau atunci când găsim articole de genul: ŞOC şi GROAZĂ! – le accesăm instant, fiind împinşi de curiozitate, doar ca să găsim un lucru banal.

Spre exemplu, eu am renunţat din a mai accesa astfel de articole. Ce e mai trist este faptul că sunt scrise de oameni care au făcut presă şi dinaintea apariţiei acestei mode, dar care cred că publicul cere aşa ceva. În realitate, „jurnaliştii” simt o foame teribilă pentru vizualizări, chiar dacă sunt conştienţi că ceea ce au iscălit nu e demn de a fi numit „ştire”. În consecinţă, ca să atragă, apelează la tertipurile de acest fel.

Eu consider că un articol e citit cu atenţie atunci când are o oarecare greutate. În principiu, articolele de presă trebuie să ofere publicului, nu neapărat ce el cere, ci informaţii care educă, în primul rând. În al doilea rând, informaţiile trebuie să fie veridice. În mod cert, ţii publicul în priză cu titulri ai sus menţionate, insă acel public se va sătura la un moment dat.

Cuvintele au puterea de a-i face pe oameni să simtă anumite lucruri, să rezoneze cu ele.

Cuvintele, dacă sunt cele care trebuie introduse într-un text, schimbă percepţia publicului. Calitatea vine odată cu modul de a scrie. În perioada mea de practică la diverse site-uri de ştiri, postările cu informaţie reală şi interesantă aveau mai multe vizualizări decât cele cu titluri atractive, care nu spuneau mare lucru. Aşadar, atâta vreme, cât oferi oamenilor care te citesc un text de proastă calitate, fie vei decădea în ochii lor şi vor renunţa la a mai citit ceva semnat de acelaşi autor, fie te vei trezi că ei vor vrea articole din ce în ce mai lipsite de substanţă şi fond.

Cred că nu dai publicului ceea ce el cere, ci îi dai ce trebuie să ştie. Şi nu oricum, ci într-o manieră frumoasă, nu doar ambalajul să fie colorat, ci şi cadoul să fie interesant.