Cât conținut îngroapă Facebook?

300 de milioane de fotografii pe zi. 734 de milioane de comentarii, 421 de milioane de status update-uri. Toatea astea în fiecare zi. Ce-i drept, nu îngroapă toată acestă cantitate imensă de informație din prima secundă de la publicare. Însă totul ajunge în arhivă. Toată informația ajunge în arhivă în câteva ore, acolo unde rar spre deloc mai este utilă.

N-a existat niciodată în istoria umanității un forum atât de mare, o agoră atât de încăpătoare. În fapt, un jurnal colectiv atât de amplu n-a fost scris vreodată, iar îmbinarea dintre jurnal personal și forum de dezbatere – cum este Facebook – nu a existat nici în artele cuvântului nici în artele politice – de acolo de unde vine forumul.

Dacă un forum are o importanță socială, pentru schimbul de opinii ce-l susține, iar un jurnal personal este un lucru ce scoate în față idei ale unui individ, Facebook le îmbină pe toate, însă îngroapă totul în arhivele sale.

Opinii, idei, cauze – totul este îngropat

Opinia este o banalitate, ideile sunt trecătoare, cauzele sunt trecătoare. Cam astfel ar putea fi descrisă soarta a tot ceea ce este cu adevărat important în cadrul Facebook: opinia, ideile și cauzele.

Și trebuie repetat pentru a înțelege câtă risipă de intelect are loc în Facebook, devreme ce pentru prima dată în istorie există un forum atât de amplu, un jurnal atât de facil și o îmbinare atât de utilă între aceste două componente. Cu excepțiile de rigoare, Facebook a transformat toate aceste uimitoare capacități (forum, jurnal) într-o banală pagină pe care sunt publicate din când în când informații – ce ulterior urmează să fie îngropate.

Imensul impact social pe care l-ar putea avea un forum atât de amplu în societate, în politică și-n mai toate domeniile, este îngropat prin ignoranță. Se tot vorbește despre promovarea democrației și a valorilor democratice în mai toate societățile. Facebook este de departe dovada incontestabilă cu privire la câtă dorință reală există pentru a implementa democrația la nivel social. Câte se pot face și câte se fac.

Cât de amplă ar putea deveni democrația în societate și cât de îngropată este în cadrul Facebook. Dezbaterea de azi este subiectul îngropat de mâine. Forumul democratic este îngropat de viu în cadrul Facebook. Conținutul dezbaterilor, al discuțiilor dacă vreți, este conținutul arhivei pe care n-o accesează nimeni. Important este momentul… nu arhiva în care ajunge acesta.

Sutele de milioane de opinii apar cu viteza secundei și dispar la fel de repede. Utilitatea lor, dacă este cazul, e doar cea a momentului. Restul devine arhivă într-o groapă de opinii și amintiri.

 

Scrisul pentru web ar trebui predat în sistemul de învățământ

Scrisul pe pagini de internet se diferențiază de scrisul pe hârtie printr-o serie de proprietăți ale produsului final. Textul prins în paginile înșiruite una după alta este o modalitate de a comunica prin scris specifică perioadei de dinainte de internet. Internetul, formatul digital în care pot fi puse textele, oferă un infinit de posibilități ce pentru moment nu sunt luate în discuție și tratate în mod serios de către entitățile vizate.

Dar să plecăm de la scris.

Scrisul este foarte important în societatea în care trăim. Scrisul stă la baza societății în care trăim: contracte comerciale, legislație, regulamente și alte texte organizatorice. Literatura, în sensul larg al cuvântului, este esențială în societate.

Și să continuăm cu internet.

Internetul se prezintă în acești 25 de ani drept fiind una dintre cele mai mari revoluții pe care le-a cunoscut literatura și domeniul editorial. În 25 de ani formatele de publishing au cunoscut o explozie direct proporțională cu numărul de site-uri apărute.

Și formatul digital.

Formatul digital este de departe motorul și mediul excelent pentru creație și publishing. Infinitul de noi forme de produse editoriale ce pot fi create cu ajutorul tehnologiilor digitale este un aspect asupra căruia nu foarte multe entități s-au oprit spre a analiza.

A lectura VS a te da pe net

Scopul acestor două activități este acela de a dobândi, a ajunge în posesia unei anumite informații. Unul dintre obiectivele consumului de conținut scris este acela de a obține răspunsuri la întrebări. În spatele exercițiului de lectură stă un amalgam de întrebări și curiozități.

A te da pe net, ca expresie, are conotația pierderii de timp sau conotația unui timp alocat unor activități inutile. Dar în spatele expresiei stă un detaliu care face o diferență foarte mare.

Experiența lecturii pe internet este una a vitezei cu care se poate ajunge la răspunsurile ce demarează din start exercițiul sau sesiunea de lectură. Că se poate ajunge foarte rapid la răspunsuri este un beneficiu ce trebuie scos în evidență – nu condamnat, cum sunt tentate multe persoane să susțină că, prin viteza cu care se ajunge la răspunsuri, se pierde din esență.

Dacă exercițiul de lectură se schimbă, prin acest fenomen definit prin expresia a te da pe net, care sunt schimbările la nivelul exercițiului de a scrie, a redacta conținut scris?

Noi forme de a scrie

Spațiul dintre subiect și predicat a devenit, odată cu internetul, foarte mic. Revoluția formatului digital și a mediului online a pus o piatră de temelie către noi modalități de a concepe și a crea scris care să comunice informație. Accesul rapid la informație este poate una dintre cele mai notorii fațete ale acestei revoluții. Însă sunt și multe altele ale căror nuanțe nu sunt încă observate.

Rezultatul final al tuturor acestor schimbări reprezintă, în opinia mea, puncte de plecare către noi forme de literatură. Iar noi forme de literatură sunt posibile cu ajutorul mediului digital și al formatului internet.

Nu ar trebui să existe motive de îngrijorare printre fanii bibliotecilor…

Noi forme și experiențe de lectură nu au cum să fie în defavoarea cuiva, nu au cum să dezavantajeze scopul nobil al accesului la cunoaștere prin informație. Mai mult, noile forme de lectură cer apariția unor noi forme de a scrie, unor noi forme de a compune mesaje, cer apariția unor noi forme de a utiliza cuvântul. Spațiu de stocare există. Posibilități sunt infinite în mediul digital.

Acestea sunt și câteva dintre motivele pentru care se cere ca în sistemul de învățământ scrisul pentru web să fie predat ca disciplină de sine stătătoare sau chiar să înlocuiască mai toate materiile ce punctează în jurul creației de scris.

Început sau sfârșit?

Ca un exemplu, când vorbim de literatură online, spațiul dintre începutul și sfârșitul unui text ce comunică ceva a dispărut. Cititorul poate să apară întro carte în chiar punctul culminant al acesteia. Sau, de ce nu, poate intra direct la deznodământ. Iar acestea nu sunt stări de fapt peste care ar trebui să se treacă foarte ușor. Sunt niște aspecte extrem de importante.

Un cititor ce trece rapid prin peisajul în care se desfășoară o acțiune nu este o crimă împotriva literaturii. Este o experiență de lectură fascinantă. Se poate dovedi că există o formă nouă de lectură atunci când, prin selecție, cititorul obține tot ceea ce își dorește de la un text și nimic mai mult. Nimic rezidual.

Iar asta Extrem de rapid.

Astfel se naște o lectură lipsită de rezidual. O lectură curată, lipsită de elemente ce pot fi considerate reziduale. Unii ar fi tentați să spună că este o lectură minimalistă, simplistă ce nu oferă tot. Și nu țin să îi contrazic. Limpezimea cu care o temă este prezentată este foarte importantă.

Toate acestea și multe altele sunt doar câteva dintr-un infinit de posibilități oferite de mediul digital și de formatul internet.

Ce platforme de conținut va aduce viitorul?

În 25 de ani de internet lucrurile în domeniul contentului au evoluat extrem de mult. În 25 de ani lumea, parcă, s-a schimbat prin beneficiile aduse de internet și de circulația informației cu o viteză incredibilă. Platformele folosite în business pentru prezentarea informației comerciale au evoluat, s-au schimbat, unele chiar au dispărut, iar în locul lor au apărut altele.

Luați spre exemplu directoarele cu site-uri.

În urmă cu nu mulți ani, directoarele cu firme și companii reprezentau o modalitate de promovare extrem de căutată, neexistând site-uri precum Facebook sau Google în forma pe care o are astăzi.

Însă schimbarea nu cred că se va opri aici. Multe dintre tacticile actuale de prezentare a informației comerciale, de promovare prin intermediul conținutului, se vor transforma lăsând loc unei noi generații de interfețe și tehnici de prezentare a conținutului comercial.

Dacă astăzi Facebook, Youtube și Google reprezintă marile site-uri și site-urile în care/pe care companiile își doresc să apară, timpul va transforma totul. Internetul interactiv, 2.0, a atras o schimbare radicală a internetului și a domeniului marketingului prin conținut și se așteaptă de la internetul 3.0 să vină cu schimbări radicale.

Web Notifications reprezintă doar una dintre ultimele schimbări apărute în internet. Acestea permit brandurilor o conexiune directă cu utilizatorii, iar astfel circulația conținutului se face cu o viteză amețitoare. Conectarea unui utilizator cu un site, brand sau companie, tinde să devină o legătură foarte strânsă, mult mai strânsă decât prin ceea ce exista deja: e-mail marketing, urmărirea unei pagini de Facebook sau Twitter.

Noi formate

Consumatorul este obișnuit să găsească de la o zi la alta noi și noi formate de prezentare a informației comerciale, noi și noi ergonomii de site-uri de comerț electronic, noi și noi interfețe prin care se face prezentarea unei informații comerciale. Dar nici aici lucrurile nu vor sta în loc. Formatul de astăzi cu care un magazin online își prezintă marfa va fi demodat peste foarte puțini ani, iar în locul formatelor actuale de site-uri comerț electronic vor intra alte formate, alte ergonomii, alte modalități de prezentare a produselor și a informațiilor despre acestea.

Instrumentele de căutare, și ele, tind să evolueze. Inserția făcută de Google atunci când în paginile sale a decis introducă blocuri de informație preluată de pe Wikipedia nu a fost o mutare făcută din hazard. Pofta utilizatorilor pentru informație în timp real, as you type, a dat naștere formatului de motor de căutare informativ – cum este Google în acest moment.

Facebook, și el, a dat naștere algoritmilor de triere și afișare a conținutului. În maratorul brandurilor către a obține atenția utilizatorilor, dar și în maratorul utilizatorilor în a obține informația la cald despre prieteni și cunoștințe s-a născut un nou format de conținut. Iar acest format de conținut nu este unul deosebit prin aspect ci prin inteligența artificială ce se află angrenată în afișarea conținutului. Și este un aspect ce trebuie notat ca un nou format de conținut. Format de conținut ce are în spate algoritmi de calcul ce afișează un anumit conținut în baza unor criterii.

Youtube este și el printre inovatorii în materie de a oferi noi formate de conținut în mediul digital. Vizionarea unui clip se termină, de cele mai multe ori, cu propunerea de a viziona un alt clip video în stilul muzical al clipului vizionat anterior. Și este un nou format de conținut prin această funcție relativ simplă.

Dar zona care, din punctul meu de vedere, a rămas neacoperită este zona listării de informație comercială. De aici vin și banii. Iar ăsta este și motivul pentru care până în momentul de față aici nu au fost încercate altfel de abordări decât cele ancorate în principiul apariției mai în față. Iar acest principiu este principiul publicității. 90% dintre site-urile de tip directoare de informație sau site-uri ce prezintă informația comercială au la bază principiul plății pentru o afișare mai avantajoasă. Google AdWords este un gigant într-ale acestei practici – pentru că a dus principiile apariției mai în față la un nivel greu de imaginat în urmă cu mai mulți ani.

Spațiu există. Mediul digital permite încă noi abordări.

De ce nu ați încercat content marketing până acum?

În cele mai multe cazuri, lipsa conceptelor/ideilor de marketing prin intermediul conținutului este motivul din cauza căruia companiile/brandurile nu au încercat marketingul prin intermediul conținutului. Limitarea la lansarea unui site și la producția de conținut necesar pentru acesta este situația cea mai des întâlnită.

Neavând ideile necesare, în jurul cărora să se facă producția de conținut, neavând conceptele în care să se investească și care să devină campanii de content marketing, managerii de marketing văd zona de conținut, în general, ca fiind “una moartă”.

Fără noi optici cu privire la felul în care o companie/un brand să se prezinte în mediul digital, se consideră că nu există posibilități de promovare și marketing digital prin conținut. Vizualizarea unor posibile concepte este un efort extrem de dificil.

Lipsa conceptelor

Lipsa conceptelor de marketing prin intermediul conținutului se datorează, în general, unei priviri superficiale asupra conținutului deja existent. Intrarea în detaliile de conținut, intrarea printre rândurile scrise, deja existente, poate scoate la lumină teme, subiecte și detalii ce sunt în sinea lor conceptele de marketing prin intermediul conținutului.

Astfel de liste cu detalii, ce conțin puncte cheie ale felului în care este privită o companie/un brand, produsele sau serviciile lor, reprezintă tot atâtea teme de la care pot fi dezvoltate acțiuni de content marketing.

Lipsa încrederii

Când toate detaliile de comunicare, toate atributele și proprietățile specifice unui brand/companie, produs sau serviciu, sunt puse într-o listă, apare neîncrederea cu privire la posibilitățile de a obține beneficii prin intermediul unei campanii de content marketing pe una sau mai multe teme identificate.

Semnele de întrebare cu privire la rata de succes a unei eventuale campanii de marketing prin conținut, pe una dintre temele existente, sunt și principalele motive pentru care multe companii nu au testat sau încercat până acum marketingul prin conținut.

Cu toate că un principiu esențial în marketingul digital, în care există măsurători de eficiență, este acela de a testa și a optimiza din mers, nu există curajul necesar pentru a face un prim pas pe tărâmul marketingului prin conținut.

Nu există curajul pentru a investi într-o temă de comunicare, temă cu care o companie să iasă în față în mediul digital.

Lipsa experienței

În lipsa experienței, nu există cifrele cu care să se argumenteze un eventual efort făcut într-o direcție sau alta. În lipsa cifrelor înregistrate prin experimentarea altor campanii de content în trecut, de cele mai multe ori, se formulează decizii pripite cu privire la ceea ce ar putea aduce o eventuală campanie de content marketing.

Iar prin prisma lipsei de experiență, de cele mai multe ori, în efortul decizional câștigă tacticile și practicile, acțiunile de marketing și promovare online pentru care există experiență sau câștigă tacticile și practicile cele mai populare. Acestea, precum publicitatea CPC, publicitatea prin banere, etc, câștigă din start încrederea prin prisma faptului că fie există experiență, fie sunt canale deja consacrate de marketing digital.

În concluzie

Cele 3 argumente prezentate mai sus (lipsa conceptelor, lipsa încrederii și lipsa experienței) sunt motivele principale pentru care nu se investește în marketing prin intermediul conținutului.

Cu toate că marketingul digital a evoluat în ultimii 3 ani, la un nivel ce pune o presiune consistentă pe managerii de marketing pentru a găsi noi modalități de comunicare (în afara canalelor și a modalităților clasice), cele trei motive explicate în această postare opresc orice formă de activitate în domeniul marketingului prin intermediul conținutului.

Companiile/brandurile ce trec peste aceste trei hopuri obțin, de cele mai multe ori, succes în mediul digital pentru că ies din linie. Și cu toate că devin repere în industrii sau exemple pe care concurența le poate adopta, de cele mai multe ori, tot cele trei motive țin în loc companiile când vine vorba de a investi în acțiuni de content marketing.

Literatura, media, mediul digital și internetul

Nu se mai miră nimeni în ziua de astăzi cu privire la viteza cu care circulă informația, cu privire la viteza cu care avem acces la informația venită de peste mări și țări. Nimeni nu mai consideră excepțional faptul că accesul la o informație căutată a devenit un efort de câteva secunde. 

Dar. Există un dar.

Totuși. Avem în fața ochilor cea mai mare revoluție a literaturii. Avem în fața ochilor cea mai mare revoluție din media. Avem tot în fața ochilor cea mai mare revoluție din istoria cunoașterii și a comunicării. Suntem la 25 de ani de când Era Informației a început să își spună cuvântul.

Informația modelează societatea

Luați literatura, luați media sau luați marketingul și economia. Cât de mult și-au spus cuvântul internetul și mediul digital în aceste domenii. Câte inovații au apărut, câte beneficii și-au făcut apariția. Circulația informației în toate aceste domenii, potențată și de capacitățile mediului digital, și-aici mă refer la inteligența artificială, la 25 de ani de internet, mediul ce asigură distribuția și accesul, par să nu fie conștientizate cu toate că sunt o serie de imense beneficii.

S-au scris cărți cu nemiluita în ultimii 25 de ani în mediul digital, pe internet.

Circulația acestei informații, circulația mult mai facilă a literaturii, circulația informației uzuale de tipul știrilor specifice spațiului mediatic, și-au pus, parcă, un pic amprenta asupra societății. Instrumentele de comunicare publică, prin scris, au generat deja revoluții. Revoluția Twitter, din urmă cu câțiva ani, cred c-a fost prima revoluție fundamentată pe o literatură atât de sărăcăcioasă: 140 de caractere. Însă circulația acestor mici blocuri de text, ca o formă de literatură, circulația a miliarde de astfel de texte a amprentat societatea.

Lectura – ultima frontieră

Secole la rând experiența lecturii unui text s-a desfășurat în anumiți parametri. Accesul la anumite texte a fost oferit sau a fost permis secole la rând în anumiți parametri. De 25 de ani totul s-a schimbat. Schimbarea radicală a felului în care este privită literatura, consider eu, de abea a început.

Marea Schimbare se află și ea la început.

Câte posibilități avea un editor, o editură sau un scriitor în urmă cu 1-2 secole și câte posibilități au astăzi în mediul digital și internet aceleași entități. Câte experiențe de lectură erau disponibile în urmă cu 1-2 secole și câte experiențe sunt disponibile astăzi.

Toate aceste detalii nu sunt încă conștientizate pe deplin.

Banalul link, despre care am mai scris pe acest blog, oferă o deschidere atât de imensă în termeni de plaje pe care să se poată manifesta literatură în fel și chip încât momentan este aproape de imposibil de semnalat sau indicat un ordin de mărime. Interfețele digitale pe care literatura poate fi așternută și îmbogățită cu experiențe de ordonare și prezentare, dar și de experiențe oferite de inteligență artificială, sunt și ele încă neobservate.

Prima carte scrisă exclusiv în format HTML

Poate sună ciudat, dar la 25 de ani de internet nu a apărut încă o carte care să fie 100% gândită, concepută și scrisă pentru și în mediul digital, în internet. O astfel de carte, o astfel de literatură s-ar deosebi cu desăvârșire de tot ceea ce cititorii au cunoscut. Și nu există astfel de cărți scrise. Nu știu să fi apărut cărți scrise de autori consacrați, care să vină și cu un background scriitoricesc, pe un astfel de model. Un model 100% diferit de clasicele înșiruiri de capitole și titluri. Cum explicam mai sus, există atât de multe instrumente și noi posibilități oferite de internet și mediul digital încât este pentru moment imposibilă o predicție cu privire la viitorul literaturii.

Iar viitorul literaturii este și viitorul lecturii. Este și viitorul experienței de lectură. Un scriitor care nu are în vedere experiența de lectură, poate, nu este un scriitor. Scriitura este în genere despre a face public. Scriitura pentru memorialistică personală este doar o utilitate nu o scriitură în sine.

Video on demand

Un termen nou venit odată cu mediul online. Un concept de consum al media. Un concept ce stă în antiteză cu modelul în care un utilizator consumă ceea ce i se oferă prin intermediul unui canal tv. Să zicem că acest canal este o carte, iar consumatorul este cititorul aflat într-o experiența a lecturii.

Nu a apărut încă o formă de literatură, formă în care o carte să ofere cititorului, on demand, puncte ale acesteia. Irelevant care puncte. O carte care să se deschidă altfel decât începând cu capitolul întâi. Asta poate fi numită o nouă formă de literatură. O nouă formă de consum al literaturii.

Deja accesăm informație, pusă în scris, pe un model on demand. Nu mai lecturăm stive de rânduri de scris pentru a afla răspunsuri la întrebări.

Toate acestea, de la link, la interfețe, la principiul on demand sunt din punctul meu de vedere concepetele ce vor revoluționa literatura. Revoluționând literatura, revoluționând lectura, vom avea o masă de oameni mai literați. Având o masă de oameni mai literați, în societatea lucrurile se vor schimba.

Culturalizarea prin internet, digital și, deja, formate media nu literatură, reprezintă un proces către care, în opinia mea, se va merge mai mult decât sigur.

Acum 20 de ani s-a afirmat: Content is King

Iar de atunci afirmația a fost repetată în online și digital iar și iar și iar. A fost repetată pentru că de la an la an au fost identificate noi și noi forme ale conținutului, au fost identificate noi și noi modalități prin care conținutul, în mediul online/digital, s-a dovedit a fi elementul esențial.

Afirmația, însă, este mult mai veche. A fost făcută, sau a apărut pentru prima dată, în urmă cu aproximativ 40 de ani într-un material despre fotografie.

Detaliul este cel legat de internet și digital. Acestea din urmă au propulsat afirmația făcută de Bill Gates, pe tematica internetului, la un nivel de notorietate uimitoare.

Internetul are 25 de ani…

Cât de validă mai este afirmația astăzi?

Am scris pe aici despre content framing, ca tehnică ce stă în spatele celor mai de succes proiecte din internetul de astăzi. Despre cum Google, Facebook și alte companii asemănătoare pun frame-uri pe lângă conținutul (regele) utilizatorilor iar astfel obțin audiențe cu ordine de mărime uimitoare.

Regele, conținutul, este îngrădit în site-uri precum Facebook, Youtube, Google Search iar astfel se generează audiențe și venituri imense.

Dar în marketing digital?

Îmi asum afirmația că în maxim 10 ani totul se va reduce la conținut în marketing digital. Instrumentele de marketing digital, de media buy, de distribuție a unităților de publicitate vor cunoaște o dezvoltare atât de puternică încât, oricare ar fi conținutul, se va demonstra că el reprezintă elementul esențial din marketing digital.

În zilele noastre se poate demonstra în clar că un conținut poate face performanță în online advertising. Există instrumentele care pot demonstra din nou, la 20 de ani de când s-a făcut afirmația, că iar content is king.

Cum poate profita o companie?

Cred că o companie, în primul rând, trebuie să găsească acei marketeri digitali care să privească lucrurile diferit. Acei manageri de online/digital care să pornească cu adevărat de la conținut și nu de la ultimele instrumente lansate de marile companii din internet.

Acei manageri de marketing digital care nu fac publicitate doar pentru că așa se face. Nu cheltuiesc prin CPC doar pentru că așa se face. Acei oameni dispuși să sape adânc la baza marketingului digital, fără să se lase duși de valul ultimelor trenduri și instrumente oferite de terțe companii.

Dacă optimizarea ratei de conversie e o treabă importantă, chiar critică în marketingul digital al momentului, de cele mai multe ori se trece cu vederea faptul că optimizarea ratei de conversie este și optimizarea conținutului. Distribuția este ceva achiziționabil, ceva ce este ca și posibil, nefiind nevoie de efort imens pentru a o obține.

Un marketing digital condus de rege (conținut)

În ultimul deceniu, instrumentele de marketing digital au atins un nivel uimitor de capacități de măsurare și evaluare a interacțiunii cu audiența. Rata de click s-a transformat în rate de engagement, bounce rate s-a transformat în cifre de interacțiune.

Iar toate astea sunt cheile unui marketing digital condus de rege. Un marketing condus de conținut.

Să nu uităm elementul esențial: conținutul este în sinea lui o simplă oglindă. În ea se oglindesc ofertele companiilor, iar performanța în marketing digital poate fi obținută atunci când în oglinjoara (conținutul) unei companii se zărește acel best money can buy.

Și astfel putem afirma iar, la 20 de ani de când s-a afirmat prima dată, că content is king.

Conținut diferențiator între product și placement

Conținutul este instrumentul prin care un brand/companie se prezintă în fața audienței – formată din clienți și potențiali clienți. Diferențierea și  deosebirea reprezintă una dintre proprietățile conținutului cu care o companie, un brand, poate obține puncte de marketing și comunicare. Iar această proprietate a deosebirii, a diferențierii este o proprietate ce se traduce într-un conținut extrem de dificil.

Pe internet are loc de un deceniu încoace o adevărată explozie a conținutului produs de branduri. Sunt zeci, sute de companii ce comunică pe același subiect, spunând, de cele mai multe ori, același lucru, folosind aceleași expresii și făcând aceleași afirmații.

Iar în această mare de conținuturi aparținând brandurilor, diferențierea reprezintă un efort extrem de dificil. Să spui același lucru cu alte cuvinte, sau să te prezinți diferit, comunicând pe o nișă altceva decât ceea ce se comunică în mod normal, este una dintre cele mai mari provocări din content marketing.

Diferențierea și de ce este importantă

Diferențierea este o cărămidă pusă la baza brandului. Sau ea poate fi cireașa de pe tortul unui brand, atunci când prin conținutul produs o companie se definește în fața audienței. Punctul de plecare este același sec cuvânt: diferențiere.

Diferențierea este elementul ce stă la baza unui brand. Brandurile se nasc pentru a diferenția o companie sau un produs. Produsele sau companiile se află toate în categorii, având concurență zeci/sute de entități ce, fără existența brandurilor care să diferențieze, s-ar confunda între ele și cel mai probabil toate s-ar afla la același nivel de business.

Diferențierea atrage creșterea unui anumit business prin principiul simplu al recunoașterii unui anumit produs/companie.

Diferențierea prin conținut

Internetul, mai mult decât oricare canal, apropie audiența de branduri prin intermediul conținutului. Principiul diferențierii brandului/companiei prin conținutul publicat pe internet este mai mult decât necesar. Necesar pentru că audiența ajunge atât de ușor la liste de branduri și furnizori, iar alegerea/decizia se ia atât de rapid, se ia cu o viteză uimitoare.

Un factor decisiv este conținutul diferit cu care un brand se prezintă pe internet. Un utilizator navighează până la destinația finală a selecției unui brand/furnizor, iar decizia este luată în funcție de conținutul publicat – și nimeni nu poate nega acest aspect.

Și-acum se pune problema diferențierii.

Mediul digital oferă maximul de spațiu de creație, însă majoritatea brandurilor/companiilor apelează la forme (formate) deja consacrate, formate în cadrul cărora conținutul folosit este unul aproape identic.

Este extrem de dificil să spui ceva diferit atunci când există zeci, poate chiar sute de alte branduri ce comunică în același spațiu, pe aceeași nișă de comunicare, oferind același tip de produs sau serviciu. Și cu toate astea mediul digital este cel mai permisiv, cel mai bogat în formate de conținut și abordări de conținut.

Paradoxul

Mediul digital și conținutul lipsit de diferențiere merg mână în mână în zilele noastre. Iar asta în mediul digital, mediu despre care scriam că este cel mai permisiv din punctul de vedere al opțiunilor de format și conținut.

Iar acest paradox este posibil pentru că se pleacă în mediul online/digital cu concepte venite din offline. Se intră în mediul online/digital cu cunoștințe și practici de marketing născute într-o perioadă în care internetul nu exista.

Internetul și mediul digital au redus la o banală pagină de prezentare tot ceea ce însemna înainte bătălia dintre branduri pe multiple canale de comunicare. Acum totul se întâmplă întro singură pagină. Preț, placement, poziționare de brand, awareness…

Totul se află într-o pagină de site, însă conținutul brandurilor pare să nu vrea să diferențieze un brand față de altul.

Paginile de internet la un sfert de secol de existență

Milioane de voci, sute de mii de păreri, sute de cauze, zeci de militanți. Proaspăta Eră a Informației a venit buluc și a luat pe nepusă masă clasa politică, leadershipul politic, oamenii de științe sociale și pe mai toți cei ce se ocupau cu direcția și configurația opiniei publice.

Pe formatorii de opinie Era Informației i-a lăsat lați.

 Acum toți manipulează…

Expert în arte ale comunicării, expert în contabilitate, meșter mare în eu mai știu ce meserie, toți venim în Marele Internet să prezentăm calea cea dreaptă sau, de cele mai multe ori, calea către interesul personal propriu, mascată în sfaturi numai bune de șters pe jos cu ele.

Om tânăr, frumos, cu studii, “millennial” cum este poreclit, se crede tot, grămadă, un influențator social, trăiește cu impresia importanței sale în ecosistemul societății.

Toate grație Erei Informației căreia ar trebui să-i pupăm mână încă de pe acum. Asta ca în viitor să ne aduc și alte delicii.

Însă toți suntem manipulați…

Cu toate că posibilitățile chiar sunt nelimitate, managementul industriașilor de prin media, de prin comunicare, de prin business sau politică au intrat cu buldozerul în plină campanie de influențare a maselor, în plin efort de a ocupa Canalul Unu TV, singurul, când în realitate nu prea există canale.

Așa se face că era care ar trebui să ne aducă adevărul în dinți zi lumină, vine furtunoasă ca un viscol rece al minciunilor frumos parfumate, dar de la o poștă mirosind a interes personal, a jocuri de culise, a vândut sau cumpărat ceva.

Mediawrite la primul proiect de artă universală

Mediawrite lansează un proiect editorial nemaiîntâlnit, nemaivăzut. Proiectul este reprezentat de o nouă abordare a literaturii universale, a actului de a face publică informație, de a aduce la cunoștință, de management al informației, semnalistică și simbolistică, ce intră și în sfera internetului și a formatelor digitale.

Proiectul vine cu un model inovator de comerț al artei.

Reformează principiul actului de comercializare al copiilor unui manuscris, în format digital sau printat, pe varii suporturi.

Despre

UNO este o carte document unicat în istoria umanității. Explică istorie, explică viitor al umanității și artele cuvântului.

Om de afaceri naiv sau marketer iscusit?

Era informației schimbă profund mediul de business, de la an la an, felul în care se fac afaceri se schimbă. Înțelegerea mediului de business în online și digital a devenit o provocare extremă chiar și pentru specialiști.

Dintre cei 10 oameni de afaceri cu care am discutat, 9 au picat testul naivității de marketing în Era Informației.

Ai curaj să dai testul naivității?