De ce să publici doar conținut trăsnet?

Pentru că un conținut care nu este unul trăsnet va trece neobservat. Iar astfel investiția în acesta este una cu ROI negativ. Și se pune, pe bună dreptate, întrebarea: ce este acela un conținut trăsnet?

Pentru o companie, un conținut trăsnet este în strânsă legătură cu obiectivele de business. Un trăsnet este o legătură între cer și pământ. Toate fulgerele fac lumină, toate produc un sunet puternic. Însă puține sunt cele ce fac o legătură între audiență și obiectivul de business al unei companii.

Deci un conținut trăsnet este unul ce leagă o audiență de obiectivul de business al unei companii. Și-acum, dacă plecăm de la această idee, putem identifica un conținut trăsnet foarte ușor. Prin impactul pe care îl are un conținut asupra audienței, se poate trage concluzia dacă este unul trăsnet sau nu.

Trăsnet între audiență și obiectiv de business

Iar obiectivele de business sunt de cele mai multe ori sinonime cu obiectivele de comunicare. Un obiectiv de business poate fi lansarea cu succes pe piață a unui produs ce vine cu noi funcționalități, iar un obiectiv de comunicare poate fi acela de a scoate în evidență funcționalitățile pe care le are acel produs. Sau de a face ca audiența să conștientizeze faptul că doar produsul nostru are acele funcționalități Sau, un alt exemplu, de a face ca audiența să înțeleagă foarte bine care sunt beneficiile aduse de noile funcționalități pe care le are produsul nostru.

O abordare de conținut ar fi aceea de a prezenta funcționalitățile, iar o alta ar fi aceea de a prezenta beneficiile aduse de noile funcționalități ale produsului nostru. Sunt două abordări diferite de conținut. De content marketing.

Trăsnet, cum spuneam, este conținutul ce face legătura dintre obiectivul de business și audiență.

O cărare greșită ar fi aceea de a promova produsul prin materiale ce nu ajută obiectivul de business al lansării cu succes în piață a noului nostru produs, ce vine cu funcționalități inexistente în piață. Un conținut trăsnet este unul ce participă la atingerea acestui obiectiv de business, cel al lansării cu succes (vânzări mari) a noului produs.

Dar aceste principii pot fi reduse și la simple pagini ale unui site de companie ce oferă servicii. Sau pot fi aplicate la simple paragrafe de prezentare ale unor produse pe site-ul unei companii.

Conținut trăsnet – legătura dintre business și audiență

Dacă compania ta se apucă și produce de mii, zeci de mii de euro clipuri video pe Youtube fără ca acestea să aibă vreo legătură cu obiectivele de business, cu toate că formatul video este unul foarte performant, performanța content marketingului va fi una scăzută. Asta pentru că nu există acel conținut trăsnet. Singurul tip de conținut pe care ar trebui să îl publice o companie.

Să luăm un banal site de companie. Tot conținutul acestuia trebuie filtrat prin prisma acestei întrebări. Trebuie disecat, trebuie rescris, trebuie refăcut, trebuie reformatat. Asta înseamnă conținut trăsnet. Atunci când fiecare paragraf dintr-un site este mai mult decât orientat către atingerea obiectivului de business. Iar o astfel de analiză nu o poate face designerul web care realizează site-ul. Pentru că trebuie să recunoaștem, sunt multe site-uri ce au ca driver principal un design interesant și un look de o anumită factură.

Revenind la tema acestei postări, de ce să publici doar conținut trăsnet, putem spune că atunci când o companie se îndepărtează de acest conținut trăsnet, corelat cu obiectivele de business, aceasta devine o companie de media. Trăim în era democratizării publishingului, iar astăzi oricine este un soi de trust media. Problema companiilor este că producția de conținut costă. Iar internetul este o gaură imensă în care companiile pot toca bani pentru a publica conținut, video, grafic sau text și pentru a-l promova.

Iar atâta timp cât conținutul nu este unul trăsnet, compania se află pe pierdere. Iar acesta este unul dintre principalele motive pentru care o companie ar trebui să se străduiască să publice doar conținut trăsnet.

Conținut trăsnet – între media și publicitate

Este plină piața de oameni ce pot produce spoturi tv sau spoturi pentru Youtube. Este plină piața de producători de conținut video, grafic, text. Digitalul a făcut loc pentru unele dintre cele mai diverse publicații media sau producții publicitare. Valurile de popularitate ale noilor instrumente de promovare de la Facebook sau Google sunt unele ce iau pe nerăsuflate zeci de companii, cărora le sustrag din buzunare bugete considerabile.

Dar dacă ne întoarcem la principiul conținutului trăsnet, un lucru indicat uneori este pur și simplu să aștepți până compania ta este sigură că a produs un conținut trăsnet. Unul care să atingă obiectivele de business și/sau de comunicare.

Pentru că altfel compania se avândă în publishing de conținut care nu atinge obiective de business/comunicare.

Iar mediul digital este un spațiu imens, un spațiu în care oricât de extraordinar poate fi considerat un conținut al unei companii, pe atât de insignifiant se poate dovedi impactul acestuia asupra audienței target.

Cam astea sunt motivele pentru care o companie ar trebui să publice doar conținut trăsnet. Aceasta este și filozofia Mediawrite: agenția de conținut trăsnet.

Cât conținut îngroapă Facebook?

300 de milioane de fotografii pe zi. 734 de milioane de comentarii, 421 de milioane de status update-uri. Toatea astea în fiecare zi. Ce-i drept, nu îngroapă toată acestă cantitate imensă de informație din prima secundă de la publicare. Însă totul ajunge în arhivă. Toată informația ajunge în arhivă în câteva ore, acolo unde rar spre deloc mai este utilă.

N-a existat niciodată în istoria umanității un forum atât de mare, o agoră atât de încăpătoare. În fapt, un jurnal colectiv atât de amplu n-a fost scris vreodată, iar îmbinarea dintre jurnal personal și forum de dezbatere – cum este Facebook – nu a existat nici în artele cuvântului nici în artele politice – de acolo de unde vine forumul.

Dacă un forum are o importanță socială, pentru schimbul de opinii ce-l susține, iar un jurnal personal este un lucru ce scoate în față idei ale unui individ, Facebook le îmbină pe toate, însă îngroapă totul în arhivele sale.

Opinii, idei, cauze – totul este îngropat

Opinia este o banalitate, ideile sunt trecătoare, cauzele sunt trecătoare. Cam astfel ar putea fi descrisă soarta a tot ceea ce este cu adevărat important în cadrul Facebook: opinia, ideile și cauzele.

Și trebuie repetat pentru a înțelege câtă risipă de intelect are loc în Facebook, devreme ce pentru prima dată în istorie există un forum atât de amplu, un jurnal atât de facil și o îmbinare atât de utilă între aceste două componente. Cu excepțiile de rigoare, Facebook a transformat toate aceste uimitoare capacități (forum, jurnal) într-o banală pagină pe care sunt publicate din când în când informații – ce ulterior urmează să fie îngropate.

Imensul impact social pe care l-ar putea avea un forum atât de amplu în societate, în politică și-n mai toate domeniile, este îngropat prin ignoranță. Se tot vorbește despre promovarea democrației și a valorilor democratice în mai toate societățile. Facebook este de departe dovada incontestabilă cu privire la câtă dorință reală există pentru a implementa democrația la nivel social. Câte se pot face și câte se fac.

Cât de amplă ar putea deveni democrația în societate și cât de îngropată este în cadrul Facebook. Dezbaterea de azi este subiectul îngropat de mâine. Forumul democratic este îngropat de viu în cadrul Facebook. Conținutul dezbaterilor, al discuțiilor dacă vreți, este conținutul arhivei pe care n-o accesează nimeni. Important este momentul… nu arhiva în care ajunge acesta.

Sutele de milioane de opinii apar cu viteza secundei și dispar la fel de repede. Utilitatea lor, dacă este cazul, e doar cea a momentului. Restul devine arhivă într-o groapă de opinii și amintiri.

 

Ce platforme de conținut va aduce viitorul?

În 25 de ani de internet lucrurile în domeniul contentului au evoluat extrem de mult. În 25 de ani lumea, parcă, s-a schimbat prin beneficiile aduse de internet și de circulația informației cu o viteză incredibilă. Platformele folosite în business pentru prezentarea informației comerciale au evoluat, s-au schimbat, unele chiar au dispărut, iar în locul lor au apărut altele.

Luați spre exemplu directoarele cu site-uri.

În urmă cu nu mulți ani, directoarele cu firme și companii reprezentau o modalitate de promovare extrem de căutată, neexistând site-uri precum Facebook sau Google în forma pe care o are astăzi.

Însă schimbarea nu cred că se va opri aici. Multe dintre tacticile actuale de prezentare a informației comerciale, de promovare prin intermediul conținutului, se vor transforma lăsând loc unei noi generații de interfețe și tehnici de prezentare a conținutului comercial.

Dacă astăzi Facebook, Youtube și Google reprezintă marile site-uri și site-urile în care/pe care companiile își doresc să apară, timpul va transforma totul. Internetul interactiv, 2.0, a atras o schimbare radicală a internetului și a domeniului marketingului prin conținut și se așteaptă de la internetul 3.0 să vină cu schimbări radicale.

Web Notifications reprezintă doar una dintre ultimele schimbări apărute în internet. Acestea permit brandurilor o conexiune directă cu utilizatorii, iar astfel circulația conținutului se face cu o viteză amețitoare. Conectarea unui utilizator cu un site, brand sau companie, tinde să devină o legătură foarte strânsă, mult mai strânsă decât prin ceea ce exista deja: e-mail marketing, urmărirea unei pagini de Facebook sau Twitter.

Noi formate

Consumatorul este obișnuit să găsească de la o zi la alta noi și noi formate de prezentare a informației comerciale, noi și noi ergonomii de site-uri de comerț electronic, noi și noi interfețe prin care se face prezentarea unei informații comerciale. Dar nici aici lucrurile nu vor sta în loc. Formatul de astăzi cu care un magazin online își prezintă marfa va fi demodat peste foarte puțini ani, iar în locul formatelor actuale de site-uri comerț electronic vor intra alte formate, alte ergonomii, alte modalități de prezentare a produselor și a informațiilor despre acestea.

Instrumentele de căutare, și ele, tind să evolueze. Inserția făcută de Google atunci când în paginile sale a decis introducă blocuri de informație preluată de pe Wikipedia nu a fost o mutare făcută din hazard. Pofta utilizatorilor pentru informație în timp real, as you type, a dat naștere formatului de motor de căutare informativ – cum este Google în acest moment.

Facebook, și el, a dat naștere algoritmilor de triere și afișare a conținutului. În maratorul brandurilor către a obține atenția utilizatorilor, dar și în maratorul utilizatorilor în a obține informația la cald despre prieteni și cunoștințe s-a născut un nou format de conținut. Iar acest format de conținut nu este unul deosebit prin aspect ci prin inteligența artificială ce se află angrenată în afișarea conținutului. Și este un aspect ce trebuie notat ca un nou format de conținut. Format de conținut ce are în spate algoritmi de calcul ce afișează un anumit conținut în baza unor criterii.

Youtube este și el printre inovatorii în materie de a oferi noi formate de conținut în mediul digital. Vizionarea unui clip se termină, de cele mai multe ori, cu propunerea de a viziona un alt clip video în stilul muzical al clipului vizionat anterior. Și este un nou format de conținut prin această funcție relativ simplă.

Dar zona care, din punctul meu de vedere, a rămas neacoperită este zona listării de informație comercială. De aici vin și banii. Iar ăsta este și motivul pentru care până în momentul de față aici nu au fost încercate altfel de abordări decât cele ancorate în principiul apariției mai în față. Iar acest principiu este principiul publicității. 90% dintre site-urile de tip directoare de informație sau site-uri ce prezintă informația comercială au la bază principiul plății pentru o afișare mai avantajoasă. Google AdWords este un gigant într-ale acestei practici – pentru că a dus principiile apariției mai în față la un nivel greu de imaginat în urmă cu mai mulți ani.

Spațiu există. Mediul digital permite încă noi abordări.

Ceva atât de prețios, la cost egal cu zero

Contentul digital, internetul și inteligența artificială pot dezvolta instrumente capabile să schimbe pentru totdeauna modelul advertizingului. Aceste instrumente (content digital + internet + inteligență artificială) aduc în societate niște bunuri la care nici măcar cu imaginația oamenii din industrie nu ajung.

Prostul poartă costul (interesul poartă fesul)

Dacă GPS-ul mașinii tale ți se pare o jucărie drăguță, gândește-te că e doar o sclipire măruntă din mulțimea de „jucării” cu care vine Era Informației.

Însă, cât timp mentalitatea antreprenorilor din zona asta digitală va sta ancorată în modelul capitalist, al cashflow-ului pozitiv, Era Informației nu se va putea manifesta pe deplin. Lucrurile fantastice ce pot fi făcute cu ajutorul contentului, cu ajutorul accesului la acesta, precum și cu ajutorul inteligenței artificiale vor rămâne în continuare SF. Ficțiune pură la care doar visăm.

99% din munca intelectului

Poate fi preluată fără mari probleme de Era Informației și de instrumentele ce se pot naște, instrumente ce pot fi create/dezvoltate.

La nivel internațional antreprenorii știu acest căcat de care scriu eu aici, dar nimeni nu vrea să spună clar în societate că Era Informației poate schimba radical societatea. Cum nu s-a mai întâmplat vreodată.

Toți antreprenorii, toți oamenii de faceri și afaceri din zona asta rămân parcă încastrați în modelul costului ce trebuie acoperit. Ba, mai mult, există o cursă ca a unor hiene în identificarea și exploatarea oportunităților de afaceri – să faci bani cu ciocanul, cu ajutorul unei drăcii create cu aceste trei elemente: content + acces + inteligență artificială.

Nimeni nu are curaj, tre’ să se ridice un cretin să le zică cretinilor verdele în față

Deci, da, toată munca intelectuală a Omului poate fi luată de pe cârca oamenilor și pusă pe seama instrumentelor digitale.

La cost zero.

Da, bă, io mă ridic și zic chestia asta: contentul, internetul și inteligența artificială trebuie să schimbe societatea. E o pierdere de timp să te joci cu noțiuni de capitalism, democrație, umanism, etc în jurul acestor instrumente, tehnologii.

Mediawrite devine agenția de conținut trăsnet

5 ani și fix o săptămână de la înființarea acestui SRL. E timpul să întoarcem foaia. Cu proiecte precum reforma industriilor creative, The Romanian Paper, UNO și WWT nu putem să mai afirmăm, cum afirmam înainte, în statementul: The Web Content-Media Agency.

Mediawrite nu mai e agenția de conținut și media de pe internet.

Poate mai mult.

  1. Front page
  2. Despre
  3. Proiecte

 

Industriații accesului în Era Informației

Îi puteți vedea la orice colț, pe orice site, în toată industria de publicitate, sunt specialiștii în acces la conținut și clienți. Sunt meșterii PPC, ai „apariției online” și specialiștii în relație și acces la public în online și digital […], sunt creativii publicitari aflați într-un offside fotbalistic de zile mari.

Sunt non sensul în care trăiește mediul de business pe marginea celei mai mari revoluții din toate timpurile: cea a informației la puterea vitezei luminii.

Odată cu ei, odată cu toate aceste agenții și business-uri ce oferă „acces la clienți” și conținut, se năruie oportunități de business și afaceri cum nu au existat vreodată în toată istoria businessului modern, de secole.

99% pe lângă

Pentru mine unul nu este deloc surprinzător că rata de conversie, întâlnită în efortul de marketing online al multor companii, este o risipă justificată de multe ori, absurd, prin finanțarea publicațiilor, finanțarea mediilor sau finanțarea platformelor utilizate de utilizatori: ziare, platforme social media, motoare de căutare, etc.

Dramul de sinceritate, însă, este scos din orice discuție și dialog pe această temă. Interesele meșterilor în acces la clienți, în era informației, primează. Interesele vânzătorilor de spații ads primează chiar și în fața conținutului în jurul căruia vând ei bucăți din pagini de internet.

Interesele acestor industriați ai accesului primează chiar și în fața propriilor lor clienți, primează în fața afacerilor, în fața brandurilor și a businessurilor pe care, în teorie economică, ar trebui să le slujească.

Mediatica digitală

Proaspăt împlinit, visul de secole al gazetarilor, al oamenilor din media, acela al eliminării costurilor (dificultăților) de distribuție sau cel puțin al reducerii lor, este împlinit.

Însă, industriații accesului s-au pus obstacol în această mare realizare. Și, nu, nu este vorba de industria de IT cea care a creat acest absurd pe marginea marii revoluții a informației.

Cu sau fără participarea gazetarilor, a formatorilor de opinie mediatici, era informației, mediul online a făcut mult mai mult decât a făcut toată industria mediatică internațională, cea de miliarde de euro tocați anual, la activ.

Sunt cel puțin 3 mari schimbări sociale imense aduse la nivel internațional de era informației (content+digital+online), în ultimii 10 ani, fără vreun deget mișcat de toată șleată de formatori de opinie finanțați cu bunăvoința industriaților PPC.

„Industriații media-owneri” sunt mai mult decât interesați să ascundă faptul că produselor lor de media digitală (fie că e Google, fie că e Facebook fie că e vreun alt mega site cu mega trafic de top) sunt depășite în termeni de rating de către site-urile independente. Doare și costă acest adevăr.

Mari inovații ratate în faceri și afaceri (business)

Și aici, la acest capitol, acești industriați ai accesului la informație și clienți și-au adus aportul din plin.

Iar mentalitatea asta vine din tiparele de business specifice offline-ului.

Legătura dintre businessuri și clienți, posibilă în Era Informației și benefică 100%, este tratată pe modelul în care reprezentanții companiilor nu știu să vorbească, iar clienții nu știu să citească. D-aia e nevoie de o nouă campanie creativă și PPC-uită și PR-uită prin paraândărături gazetărești și blogosferice.

Nici vorbă de luarea în calcul a valorii informației (produs mai bun, proprietate mai bună, etc beneficiu, etc inovație, preț mai bun…, diverse.). Gen economie de piață. Competitivitate economică.

Ce poate face însăși legătura directă dintre un business și client, ce poate face inteligența artificială și internetul în această legătură, este o direcție pe care se pot construi inovații cum nu au mai existat vreodată.

Se vorbește de big data, de market insights, de informații de business, de tot felul de drăcii utile în luarea deciziei de business și afaceri, marketing și product management, poate chiar brand management.

Dar PR-ul și zgomotul industriaților accesului la informație și clienți nu permite schimbarea.

 

Interviu cu Doris Dezzani, Director Executiv Marketing la Raiffeisen Bank, despre noul site

Ultimii 10 ani au transformat radical internetul, mediul digital și, de ce nu, societatea. Dacă acum 10 ani un site reprezenta un moft hi-tech în România, în zilele noastre site-ul a devenit o disciplină a informației și a experienței utilizatorului.

Având această convingere, am dat peste un anunț care ne-a atras atenția. Raiffeisen Bank România anunța, într-un mod extrem de interesant în viziunea noastră, lansarea noului site, la începutul anului 2016, la 10 ani de la lansarea primului lor site, prin 2006.

Ne-am bucurat de un răspuns venit din partea directorului executiv de marketing al Raiffeisen Bank, Doris Dezzani, pe o serie de detalii ce țin de noul site.

Contentpedia: Din informațiile noastre, site-ul (cel vechi) raiffeisen.ro a fost lansat în 2006. Sunt zece ani. Cum considerați că a evoluat profilul utilizatorului român de internet în 10 ani?

Doris Dezzani: Avem un utilizator mult mai avizat, mai exigent, mai deschis catre noile medii de comunicare. Totodata, avem un utilizator mult mai grabit, ‘multitasking’, care, in asteptarea culorii verzi a semaforului, asculta matinalul la radio, citeste in diagonala stiri pe tableta si urmareste notificarile de Facebook pe mobil. De unde si dorinta noastra de a comunica simplu, concis si de a permite navigarea intuitiva si adaptata tuturor dispozitivelor mobile.

 

Contentpedia: Cum a fost identificată necesitatea relansării site-ului raiffeisen.ro? Care considerați că a fost feedback-ul utilizatorilor cu privire la vechiul site?

Doris Dezzani: Noul nostru site este cartea noastra de vizita in mediul digital. Redefinirea expresiei noastre este asimilata in mod natural in cadrul demersurilor noastre de diferentiere a pozitionarii brand-ului Raiffeisen Bank in piata: aceea de consilier competent. Internetul si tehnologia ofera acces in timp real la ceea ce ne dorim, cand ne dorim.

Cu noul site am facut un pas inainte pentru a veni in intampinarea consumatorilor cu solutii mai rapide si sfaturi financiare adaptate planurilor lor de viata sau de afaceri.

Din ce in ce mai des interactiunea digitala si experienta online a clientilor determina decizia de a alege si a colabora cu o companie, asadar este crucial pentru noi sa oferim o experienta unitara, atat online cat si offline, clientilor si potentialilor nostri clienti.

In decursul timpului am facut studii si evaluari pe continutul site-ului si am luat decizia sa-l relansam si sa-l imbunatatim tinand cont de recomandarile si intereactiunile clientilor nostri.

 

Contentpedia: Multe companii aleg să anunțe (re)lansarea unui site printr-un comunicat de presă sau un articol. În cazul noului site Raiffeisen Bank, lucrurile stau ușor diferit. De ce ați optat pentru o campanie de comunicare mai amplă: considerați că utilizatorii înțeleg terminologia specifică internetului/conținutului?

Doris Dezzani: Comunicarea noului www.raiffeisen.ro reflecta si ea adaptarea noastra la preferintele consumatorilor – de a interactiona cu noi din ce in ce mai mult in mediul digital.

Ne-am propus sa dramatizam cateva dintre noile caracteristici ale site-ului pentru a-l face mai personal, mai rapid, mai usor de folosit, dar si pentru a creste increderea consumatorilor in capabilitatile noastre digitale in diversele momente de „dialog”: atat in alegerea celor mai potrivite produse si servicii financiar-bancare, dar si in suportul online pe care il oferim pe parcursul relatiei cu noi.

 

Contentpedia: Cum se va diferenția noul site de cel deja existent? Dar în comparație cu celelalte site-uri cu profil financiar-bancar? Sunt menționate 5 dimensiuni /direcții strategice ale acestuia (simplu, clar, relevant, personalizat și eficient). Ele aparțin unei viziuni/abordări de marketing, vin pe fondul unor necesități ale utilizatorilor?

Doris Dezzani: Principalul diferentiator al noului raiffeisen.ro este experienta personalizata pe care o ofera vizitatorilor. Acestia isi vor gasi oferta potrivita prin prezentarea produselor si serviciilor bancare relevante planurilor lor de viata si de afaceri, dar si prin utilizarea instrumentelor interactive de calcul, comparare si de recomandare a produselor potrivite. Trendurile digitale analizate, precum si studiile pe care le-am derulat in randul targetului din Romania, ne-au aratat fara echivoc ca acestia sunt pilonii care definesc excelenta in ceea ce priveste experienta utilizatorilor de site-uri financiar-bancare.

Clientii nostri cei mai tineri, precum si cei din segmentul activ, cu aspiratii inalte, utilizeaza tehnologia ca o extensie a sinelui, sunt dependenti de aceasta si folosesc intens si simultan mai multe device-uri cu acces la internet (tableta, smartphone, laptop). Isi doresc ca informatia pe care o cauta sa fie personalizata, iar noi, prin noul nostru site ne-am propus sa le dovedim ca le intelegem nevoile si circumstantele specifice.

Folosirea numelui in adresare, cunoasterea preferintelor si a interactiunilor anterioare il fac pe client sa se simta important, apreciat si astfel incepe sa construiasca o conexiune emotionala cu brandul. Clientii sunt din ce in ce mai atenti in ceea ce priveste alocarea timpului personal in relatia cu banca si cauta gratificare instantanee. Continutul cu informatii clare, relevante, la care ajung in mod eficient pe noul nostru site, le permite acestora sa isi atinga obiectivele rapid si usor, crescand astfel durata relatiei si satisfactia fata de banca.

 

Contentpedia: Noul site promite să fie simplu. Ne puteți prezenta un exemplu concret prin care acesta va simplifica interacțiunile în mediul online dintre clienți și Raiffeisen Bank?

Doris Dezzani: Unul dintre modurile in care am ales sa simplificam interactiunile cu clientii este chat-ul online, prin care oferim consiliere specializata in timp real fara ca acestia sa fie nevoiti sa se deplaseze la banca.

 

Contentpedia: Una dintre principalele nemulțumiri ale clienților în relația cu băncile a fost de-a lungul timpului lipsa transparenței. Noul site vine să rezolve, cel puțin parțial, această nemulțumire?

Doris Dezzani: Studiile noastre arata ca atat vechiul site, cat si comunicarea noastra in general sau serviciile pe care le oferim online si in agentii obtin punctaj aproape de maximum din partea clientilor nostri in ceea ce priveste transparenta. Asadar am pastrat standardele de transparenta si pe noul site, aducand un plus de simplitate si concizie in prezentarea informatiei.

 

Contentpedia: În ce măsură noul site ar putea să preia funcțiile unui consultant financiar? Altfel spus, este posibil ca un potențial client să aplice pentru un credit imobiliar folosindu-se exclusiv de resursele disponibile pe site? Motivați răspunsul.

Doris Dezzani: Ne dorim ca noul site sa vina in sprijinul consumatorilor cu sfaturi adaptate nevoilor specifice etapei lor de viata, de afaceri sau industriei in care activeaza compania pe care o reprezinta.

Ca element de noutate, am integrat in fiecare dintre sectiunile site-ului zone dedicate in care propunem solutii si surse de informare pentru nevoile segmentului respectiv: “Planurile tale” pentru persoane fizice, “Expertiza” pentru IMM si Corporatii.

De asemenea, instrumentele interactive pe care le-am lansat pe noul site ofera sfaturi care ajuta la identificarea ofertei celei mai avantajoase (cum ar fi oferta speciala pentru un credit daca un client aplica online sau primeste salariul intr-un cont Raiffeisen Bank). 

Specific nevoilor consumatorilor de a cumpara o locuinta, suntem alaturi de ei cu o sectiune ampla de sfaturi utile pentru fiecare etapa a acestui proces complex: incepand cu momentul la care acestia au constientizat nevoia si pana la momentul renovarii sau decorarii noii locuinte, trecand inclusiv prin etape care nu tin de specificul bancar (notariat, evaluarea imobilelor, relatia cu agentiile imobiliare etc.). 

Mai mult, in sectiunea Produsele noastre, un consumator se poate informa despre oferta de credite imobiliare a bancii si poate aplica online, urmand sa-si aleaga, ulterior, agentia unde doreste sa depuna actele necesare.

Noul site pune la dispozitia consumatorilor si un calculator de credite imobiliare cu doua tipuri de abordari: cea clasica, in care introduci suma dorita pentru credit si obtii rata lunara estimativa si alta, complet noua, in care introduci suma pe care o platesti in prezent in calitate de chirias, urmand sa obtii suma estimativa a creditului. De asemenea, consumatorii au la dispozitie o sectiune de raspunsuri la intrebari frecvente, documente utile descarcabile si un dictionar de termeni.

 

Contentpedia: Care sunt principalele trei particularități ale conținutului publicat pe site-ul unei instituții bancare?

Doris Dezzani: Transparenta, accesibilitate, utilitate. De altfel, sunt trei dintre pilonii strategici pe care am construit noul raiffeisen.ro.

 

Content marketingul devine publicitate atunci când este ovație – trend conținut 2016

Relația cu publicul, întreținută pe un model în care bagi fisa și iese ovația publică în presă/media este specifică comunismului. Ovaționiștii din media pierd din credibilitate, iar hiperconcurența pentru astfel generata imagine publică și de succes se transformă într-un spectacol hilar.

Amabilitatea gazetarilor, bloggeri sau site-uri de specialitate, atunci când vine vorba de a-și vinde pe tavă opiniile și capacitățile de ovație, depășește cu mult ardoarea pentru conținut de calitate.

Content marketingul adevărat dezvoltă businessurile

Oglidă oglinjoară, care-i cea mai bună companie din țară? Iar oglinda percutează clar: concurența! Asta reiese din conținutul companiei. Puse cap la cap, informațiile de business evidențiază clar că clientul se află în avantaj apelând la concurență.

Față de modelul publicitar, în care: Oglindă, oglinjoară, bag o fisă: mă faci cea mai frumoasă companie din țară? Desigur, evident și garantat.

Toată lumea pierde. Este regula de bază, face parte din regulile nescrise de marketing ca atunci când faci o promisiune să o respecți. Iar promisiunea de a apela la un furnizor/produs, desenat în media ca fiind unul de o anumită natura și factură, este veșnic dezamăgită când oglinjoara spune minciuni.

Trendul trendurilor 2016

Multe dintre campaniile de comunicare nu se vor mai concentra pe minciuni creative, ci se vor concentra pe capacitatea de a declina cu bine în comunicare beneficiile, avantajele și identitatea brandurilor, filozofiile lor. Degeaba se investesc milioane de euro în dezvoltare de produse, în noi produse sau îmbunătățiri, dacă în era informației tot ce contează este să ai pagină de Facebook pe care să pui visuals cu pisicuțe… pentru engagement.

E pentru prima dată în ultimii ani când premizele de comunicare sunt extrem de propice pentru o chestie simplă: Sinceritate. Și la nivel internațional, părerea mea, cred că se vede asta. Nu prea mai există curajul minciunelelor creative…

Web 2 – 0

Web 2.0 a înnebunit de cap pentru ani la rând marketerii, însă isteria s-a dus, s-a stins. Isteria engagementului social defilează și ea către conținut. Branded entertainment – acele glume din spoturile publicitare de pe tv, ce se doresc astăzi a fi produse media branded – nu pot fi atât de convertite în materiale publicitare și, deci, nu pot fi eficiente.

2016 poate fi un prim an în istoria internetului/digitalului în care conținutul și informația să se prezinte simplu și direct. După ani de cărări deșarte – animații flash, awareness prin banere, social media whatever, endorsers/influencers, fake communities, etc – marketingul  se poate întoarce la core misiunea sa: aia în care proclamă clientul ca fiind șeful absolut, nu doar o masă de manevră.

Iar internetul/digitalul este mediul perfect pentru așa ceva. Acum și în varianta la purtător – mobile.

75% din marketingul digital este management de conținut. Compania ta are așa ceva?

Marketingul digital al companiilor este acaparat de marile businessuri din internet – Google, Facebook, Youtube, etc – în sensul în care o companie pare să nu mai poată face marketing și comunicare fără ele. Toate astea în timp ce marketingul digital al unei companii are ca punct de plecare conținutul.

Se vorbește mult prea repede în termeni specific platformelor, când vine vorba de marketing digital – like, engagement, CTR, CPM, RTB, etc – înainte de a se discuta, pe bune, cu privire la care sunt resursele de conținut pe care le deține o companie și care este performanța fiecărui item de content în parte.

Conținutul este oglinda în care potențialii cliență văd produsele sau serviciile oferite.

Producție

Nici-o platformă din lume nu poate face marketing digital, comunicare sau PR pentru compania ta fără un conținut. Iar când auzi de o nouă platformă sau un nou site, ca manager de marketing sau de business, cred c-ar trebui să tratezi treaba diferit: cum poate această platformă să performeze cu conținutul companiei?

Iar dacă conținutul companiei este performant, acesta va performa în primul și în primul rând pe site-ul companiei. Dacă nu performează acolo nu va performa nici dacă faci remarketing pe lună.

Dacă te îmbeți repede cu promisiunea că platforma/tactica/formatul pus la dispoziție va aduce succesul cred că faci o greșeală.

Distribuție

Conținutul distribuit sau diseminat se întoarce cu rezultate. Se întoarce cu lead-uri, vânzări, rezultate de imagine. Conținutul calitativ atrage rezultate bune, iar conținutul slab rezultate slabe. Dar toate acestea sunt determinate de distribuția pe care o are conținutul.

Platformele de distribuție conținut – Google, Facebook, Youtube sau, de ce nu, blogosferă, pentru că se poartă – pot fi evaluate coerent într-un singur fel: același conținut, distribuit cu același buget egal rezultate comparate.

Management

Marketingul digital este 75% despre content management. Un management bun de marketing digital se duce cu conținutul potrivit (îl produce) în contextul potrivit (îl distribuie). Sau dezvoltă conținut performant pe care îl distribuie pe platforme în care acesta înregistrează performanță.

Aici se află cheia marketingului digital. În management de conținut, în content management. Iar dacă treburile astea merg strună se pot formula decizii de business, marketing. Dacă chestiile astea se fac bine și, totuși, business-ul nu se mișcă în sus, poate produsul sau serviciul este problema. Poate prețul…

Adevărul gol-goluț despre internet și conținut

Acum vreo 2 decenii a pornit una dintre cele mai fantastice povești din istoria publishingului: internetul/digitalul, mass acces și opțiuni de publishing fantastice. Era informației mi se pare că se zbate în perioada asta între două dimensiuni simple: multe conținuturi și omniprezenta dorință de a obține un beneficiu.

Media, publicitate, business, personal branding, umanitar

Comunicarea prin scrisori electronice – e-mail – de la om la om, mi se pare c-a rămas singura zonă safe, singura zonă digitală în care publishingul nu este poluat de conținut și creație de conținut orientat către atragerea unui beneficiu din partea audienței.

Comunitatea informațională internațională – nici nu știu dacă există așa ceva – nu a reușit să ducă la bun sfârșit un vis de-al umanității de secole, poate chiar milenii: acela al unei biblioteci a umanității, disponibilă tuturor. Și nu e un vis mic și nici o mare provocare gândindu-ne la tehnologia actuală. Totuși, nu există așa ceva.

Caracatița publicității a infectat era informației

O eră a informației, ce poate oferi atât de multe beneficii informaționale, a făcut un pas inapoi odată cu boom-ul din marketing și publicitate. Banul gros și-a spus cuvântul pentru că interesul de a pune întrebările potrivite, de a ridica dilemele potrivite nu stă în picioare în fața unor conturi pline.

Așa a ajuns conținutul unui site să stea în spatele unui pop-up.

Cine nu-și dorește să afle, pe bune, pentru că d-aia este o eră a vitezei informației, d-aia este o eră a informației, adevărul cu privire la care ar fi cel mai bun ofertant, cel mai bun furnizor – dacă nu chiar cea mai bună posibilitate money can buy?

14 ani de școală, agent de vânzări certificat AdWords

Adică, dacă o judeci la rece, mie unul mi se zbârlește părul când mai văd în Linkedin câte un om care, după 14 ani de școală, se titrează ca fiind certificat Google AdWords. Aidoma unui agent de vânzări mereu chitit să te îndrume să dai cu banul ca să apari în … era digitală, în era informației, în era internet…

Cam ăsta este nivelul erei informației… în zilele noastre.

În această eră a informației, a marelui internet, organizațiile teroriste vor să te radicalizeze, ziarele, media în general să te persuadeze, vedetele vor să le urmărești, afacerile să te convingă. Omul de rând vrea să-ți devină influencer, vrea să devină important și să facă bani pe internet. Iar tot ce este cu adevărat relevant, în internet, în ceea ce ziceam eu c-ar fi societatea informațională internațională, este lăsat la liber, pe mâna pieței libere capitaliste. Nu sare banul, nu-i nimic de interes. Sau: nu scoate vreun beneficiu pentru o entitate privată, este irelevant.