Harta conținutului digital în România

Conținutul poate avea implicații majore în societatea în care trăim. Conținutul mediatic, în special, are o importanță majoră: poate decide cine stă sau pleacă de pe scena publică, cine rămâne la putere sau cine nu.

Mai sus avem un grafic ce prezintă o hartă realizată în comunitatea online de către utilizatori. Dimensiunile de evaluare a conținutului câtorva titluri de presă sunt: neutru, parțial, partizan, propagandă și fabulații.

Între adevăr și minciună sau fabulație, de la stânga la dreapta, sunt așezate câteva dintre brandurile mediatice din mediul online.

Cealaltă dimensiune de analiză este legată de calitatea conținutului produs. Valorile sunt: calitate superioară, calitate mixtă și calitate inferioară.

Sursă/e: 

  • https://www.reddit.com/user/magicsebi
  • https://www.reddit.com/r/Romania/comments/5qbj5e/hart%C4%83_media_cu_sursele_de_%C8%99tiri_din_rom%C3%A2nia_20/

Marketingul conținutului prin conținut

Dacă istoria ne-a prezentat conținut (scris, spectacol, pictură) asupra cărora unitatea de măsură a fost de multe ori valoarea lor (scris, spectacol, pictură), concubinajul dintre marketing și conținut a adus societatea actuală în pragul uneia dintre cele mai hilare situații din istoria creației de conținut. Marketingul construiește valoarea unui conținut.

Iar valoarea unui conținut a fost măsurată prin aderența publicului/audienței la creația respectivă. De la numărul de persoane ce participau la spectacolul respectiv, la prețul unui bilet de acces, la prețul unei picturi, la prețul plătit pentru creația unui artist anume, la tirajul primelor ziare, la numărul spectatorilor din primele cinematografe, la audiența TV sau radio a anumitor producții, până la traficul și ecoul în digital al publicării unui material online – în varii termeni de succes: unici, vizite, share-uri, like-uri și autoritate a publisherului respectiv, persoană fizică sau brand editorial.

Conținutul și evaluarea valorii

Valoarea unui conținut – scris, foto/grafic, animat/video – a dispărut ca noțiune esențială a operelor respective. Spun opere prin prisma enunțului Legii drepturilor de autor din România.

  • a) scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;
  • b) operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
  • c) compoziţiile muzicale cu sau fără text;
  • d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;
  • e) operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;
  • f) operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
  • g) operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, desene, design, precum şi alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice;
  • h) operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură;
  • i) lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general.

Mai reprezintă creație și următoarele:

  • a) traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie;
  • b) culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar fi: enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaţii intelectuale

Conținut ce comunică valoarea unui conținut

Iar dacă se întâmplă asta, dacă există producție de conținut ce comunică valoarea altuia, valoarea efectivă a acelui conținut devine alta? Dacă conținutului unei cărți digitale este promovat pe internet prin, să zicem, zeci de campanii de conținut care mai de care mai pozitive cu privire la conținutul respectiv, acesta va deveni unul mai valoros?

Această mecanică este prezentă și în advertizing. Content comunicare valoare produs.

Sau să luăm exemplul unui curs sau training. Accesul la acel conținut se face contra cost. Conținutul ce îți prezintă conținutul unui training, curs sau conferință, va fi extrem de persuasiv pentru a te stimula să plătești pentru accesul la conținutul conferinței, trainingului sau cursului respectiv. Dar valoarea conferinței, a cursului sau a trainingului rămâne aceeași. Percepția cu privire la valoarea acelui conținut prezentat în cadrul conferinței este, în mod evident, alta. Iar cel care participă este și cel care plătește mânat de această percepție bună cu privire la conținutul respectiv.

Și asta nu este o chestie ce se limitează doar la acces conținut în cadrul conferințelor. Este o schemă general valabilă, în toate zonele industriei de media și spectacol: se promovează un post tv, se promovează o emisiune, sunt promovate spectacole, este promovată o ediție print a unui cotidian.

Valoarea conținutului – între percepție și realitate

Gusturile nu se discută, nici necesitățile. Până la urmă, percepția sau necesitățile unora sunt realități absolute. Dar eu mă întorc mereu la valoare: cât de valoros este conținutul respectiv, evaluat prin prisma gusturilor și al necesităților audienței respective. Cât din acest joc al conținutului ce marketează conținut este DOAR money  making?

Să luăm exemplul literei a din Legea drepturilor de autor. Conținutul prelegerilor, al predicilor și al conferințelor fac obiectul dreptului de autor. Pe de-o parte drept moral – da, el a vorbit – și cel patrimonial – da, el vorbește doar celor ce plătesc. Accesul într-o sală în care Autorul susține discursul respectiv se face în baza unui bilet comercializat la un preț. Iar aici nu există o gradualitate a prețurilor de acces la un conținut.

Clar, politicienii prezintă conținut (prelegeri, predici și conferințe) în mod gratuit…

Sălile de conferințe sunt și ele limitate. Sunt conferințe/traininguri, cursuri cu acces contra cost și cu casa închisă. Dar mă întorc la valoare: cât din prețul accesului la conținutul unei conferințe (prelegere, predică, discurs, conferință) este construit în baza principiilor de valoare? Dacă accesul costă 400 de EURO se datorează faptului că biletele sunt plătite de companie. Pentru că sunt puțini specialiști ce își permit 400 de EURO pentru a accesa o conferință.

Granulația prețului accesului la conținut

Vine șeful Facebook și vorbește pe Național Arena în București. Să zicem. Care va fi prețul, cum va fi el calculat? Sau se apucă și susține niște video streams live în cadrul Facebook despre cum să construiești un sistem de business sau ceva de mega importanță. Cum s-ar calcula prețul?  Atenție, evaluăm prețul accesului la un conținut, strict în baza legii drepturilor de autor, punctul a: conținut al prelegerilor, discursurilor, predicilor, etc.

  • Se adună costurile locației și se împart la numărul de participanți?
  • Cât cere speakerul împărțit la numărul de participanți?
  • Costurile marketării conținutului + costul spearkerului respectiv + mediul de prezentare = prețul corect?

Cost conținut + cost mediu/distribuție = prețul accesului?

Dar ce te faci în acel moment în care nu plătește nimeni pentru accesul la conținutul respectiv? Aici cred că stă un MARE detaliu al conceptului de acces la conținut. Și vorbim de absolut orice formă de conținut, de la scris la multimedia digitală. Vorbim de act de publishing, media și creație.

Cred că aici este punctul critic de la care s-a derapat în acest haos al dezvoltării de conținut pentru a crește valoarea unui conținut. Este punctul în care nimeni nu își menifestă intenția de a accesa un conținut slab, însă prin conținut „terapeutic” (a se înțelege marketing, PR sau finanțare malefică), acel conținut devine interesant.

Iar factura este plătită de audiență. Și-i un cerc vicios și toxic.

 

Rezultate Dot RO Content Quality 2016

Principala schimbare din topul preferințelor utilizatorilor cu privire la conținutul web se referă la intrarea în top 3 a unei proprietăți noi. Este vorba de capacitatea conținutului de a oferi rapid informația solicitată de utilizator.

Studiul este derulat în fiecare an, prin intermediul unui chestionar CATI, web based. Au fost peste 300 de participanți în cadrul studiului. Studiul a fost realizat în perioada august – septembrie 2015 și reprezintă un indicator potrivit cu privire la preferințele utilizatorilior în următoarea perioadă – 2015-2016.

Top categorii de site-uri

În cadrul acestei ediții a fost făcut public și un top al categoriilor de site-uri din România ce reușesc să obțină cele mai bune note pe dimensiunile de analiză ale calității conținutului din cadrul studiului.

Sunt 8 categorii de evaluare a conținutului, dintre care una cu sens negativ. Topul de mai jos reprezintă categoria de site-uri din România ce a obținut notele cele mai mari în cadrul studiului.

dot-ro-content-2016

 

Trend content 2016: colericii nu prea citesc materiale scrise

 

Românii colerici nu prea citesc materiale scrise, iar cei sangvinici sunt călare pe editoriale și materiale scrise. Contentul scris rămâne în continuare, spre surprinderea tuturor, principalul format de content. Calitatea principală a informației prezente în content pe site-uri rămâne adevărul – așa cum reieșea și în studiul din 2014.

Aici am o mare dilemă: fie informația din digital este preponderent în format text, fie oamenii nu prea se înțeleg cu formatul grafic sau video când vine vorba de a afla o anumită informație. Sau există și posibilitatea unei puneri a informației în format vizual / video într-un mod nepotrivit. Fie pentru că informația specifică este greu de accesat, fie din alt motiv.

format-content-preferat-de-romaniLa Mediawrite avem o obsesie și convingere. Este vorba de înțelegerea audienței și a relaționării ei cu contentul. Avem un model inovator de analiză a audiențelor digitale, unul ce scoate în evidență graficul de mai jos.

content-scris-preferinte-contentExistă o conexiune clară între trăsăturile de personalitate și conținutul preferat de o persoană dintr-un grup definit de audiență. Iar aici intră și formatul conținutului. La Mediawrite am realizat studii ce pot splitui audiențele în peste 100 de grupuri distincte de preferințe.

Ce zic românii despre conținutul web?

trenduri-marketing-digital-2015

Am lansat ediția 2016 a singurului studiu cu privire la calitatea conținutului site-urilor românești. Dot RO content quality este numele acestuia, un nume inspirat de termenul quality – folosit în media pentru a face referire la o anumită categorie de conținut. 

Ar trebui să existe un interes real cu privire la conținutul site-ului. Suntem în anul 2015, site-urile reprezintă documente oficiale ale companiilor, ale organizațiilor, ale instituțiilor și, de ce nu, chiar și ale companiilor de media sau ale persoanelor fizice, blogurile, și ele sunt documente oficiale. Poți fi dat în judecată pentru un anumit content publicat pe site. So, da, site-urile sunt documente oficiale, iar calitatea lor este esențială.

Ce cereau românii de la content în 2014?

Ca principale calități ale informației, căutate de români pe site-uri, au fost menționate obiectivitatea – conformitate cu realitatea – demne (site-urile) de încredere și să nu conțină erori sau greșeli. Printre cele mai puțin interesante calități ale conținutului, conform rezultatelor de anul trecut, s-au aflat updatarea/actualitatea, să fie bine scrisă (informația) sau să satisfacă necesități specifice de content / media.

Ce vor cere românii de la content în 2016?

Studiul 2015 a fost realizat la sfârșitul lui 2014. Cel pentru 2016 a fost demarat astăzi, pe final de 2015.  Platforma preia deja răspunsurile utilizatorilor aici, iar rezultatele sunt anunțate via e-mail și publicate pe site-ul Mediawrite.

Cred că vor exista unele schimbări. Spre exemplu, graficul de mai jos arată feedback-ul cu privire la site-urile companiilor din România.

content-trenduri

Poate părea redundant complet și la zi. Dar nu este. Una este să prezinți detaliile unui produs sau serviciu și alta este să menții acea pagină updatată cu noutățile ofertei. Te poți trezi că pe site-ul unei companii vei avea prețuri din perioada, să zicem ca să glumim puțin, de dinainte de denominarea leului.

Spre exemplu, cred/intuiesc că vor fi modificări considerabile la nivelul diferiților indicatori. Dacă anul trecut conform realității,  a obținut o importanță de 9,211, îmi zic că după un an preferințele s-au mai schimbat iar explicațiile pot fi multe.

E o întreagă dezbatere și domeniul este extrem de interesant. Mă voi opri aici. Dacă vrei vrei să participi în cadrul studiului. Dacă vrei mai multe informații. Pentru întrebări sau dezbateri pe acest subiect sunt mai mult decât deschis la  contact@mediawrite.eu.

Mai contează ce content?

Am avut de-a face cu-n client ce mi-a zis că, cu toate că i-am cules e-mailul din SPAM, în gmail, lui i-a adus campania respectivă zeci de cereri. Și-n același timp, Adwords pentru ei n-a funcționat. Nici SEO. SPAM-ul le-a adus zeci de cereri, iar dintr-o cerere ei deja își amortizează investiția.

Și-atunci, mi-am zis: uite, un business care știe marketing digital. Niște profesioniști care au învățat foarte bine nișa lor și care știu să comunice. Blogul este cu Hello World ca singură postare all time.

Prezență social media de primă clasă, cu funny pictures pentru engagement, ca la carte, pe ultimele trenduri.

Mai contează ce content?

Când faci e-mail marketing de tip pushy, da, că nu suntem ușă de biserică, mai contează ce content folosești? Dacă nu ai nici măcar o postare pe blogul companiei, cu toate că l-ai pus în meniul site-ului? Mai contează? Că pe social media, din ce ai auzit tu, e bine să pui funny pictures cu animale, ce n-au nici-o legătură cu audiența ta, pe zona de servicii.

Ce poți discuta cu un astfel de client? Ce argumente să aduci unui astfel de business owner? Când el zice că SPAM-ul aduce clienți, ca singură acțiune profitabilă. Când contentul site-ului companiei încape pe-un a4 și-ți rămâne spațiu… Când blogul este cu Hello World de câteva luni de zile.

Și că ei caută o soluție de tip server e-mail mai ieftină și un furnizor mai ieftin de baze de date…

Mai contează ce content?

 

Te uiți ca mâța în calendarul de content…

 

content-calendar-content

Nu știu cine a inventat chestia asta, calendar de content și cine o predică în digitalul de la noi. Zilele trecute am văzut o postare pe site-ul unei agenții, ce s-a dat de 3 ori peste cap și s-a transformat în specializată pe content, din social media agency, din digital masters sau brand digital whatever, astfel încât s-a apucat să fabuleze ea, agenția, cum stă treaba pe content și pe marketing. Pentru a clarifica lucrurile, citește mai departe acest mic material.

Calendarul de content nu are vreo legătură cu contentul

Are legătură cu orice altceva dar nu cu contentul. Are legătura cu cei care monitorizează rezultatele, are legătură cu cei care plătesc și vor să știe pe ce dau banii. Are legătură cu organizarea work-ului, cu meeting-urile, cu prinderea unor evenimente în tematică, cu respectarea anumitor politici de comunicare, dar nu are vreo legatură cu contentul.

Contentul are legătură cu calitatea

Calitatea se măsoară în capacități de comunicare, în diverse dimensiuni de măsurare a obiectivului de comunicare. Calitatea contentului nu se măsuară cu calendarul.

De ce ai avea nevoie de un calendar? Ca să ce? Să… faci spam content la normă?

Să umpli blogul că așa ai citit tu că content fresh este important. Fix blogurile ce scriu la normă sunt cele ce devin irelevante, fix cei ce inventează topics și teme de dragul calendarului sunt cei ce scriu chestii redundante, inutileși tot ei sunt cei ce apelează la acel DĂ CLICK AICI. SOCANT.

Ideile și execuția sunt contentul

Dar cum mai toată industria de marketing de la noi știe una și bună, cum că tre să ai calendar, căile de acces către quality au fost închise înainte de a fi deschise. Adică, industria de la noi nu s-a aplecat până acum cu adevărat pe acest issue al calității contentului, că a fost ocupată cu social media engagement și altele asemănătoare.

În perioada asta dacă deschizi ușa vreunui departament de marketing atât vei auzi: calendar content. Dacă discuți cu vreun marketer, doar asta știe el despre content.

Asta este marele inamic al calității contentului unui brand/business. Ăsta este inamicul proiectelor calitative de content, inamicul feed-urilor de content calitative.

Un feed de content activ nu este același lucru cu unul calitativ.

Cea mai importantă calitate a conținutului/informației pentru internauții români este…

Studiul Dot ro content quality se află în plină desfășurare. Datele culese în seara asta au scos la iveală o adevărată surpriză.  

Cine poate ghici care este calitatea cea mai importantă a conținutului (informației), în viziunea românilor?

  • Conformă realității
  • Completă
  • Să fie de încredere
  • Bine scrisă/prezentată
  • La zi, updatată
  • Fără greșeli
  • Să ofere rapid esențialul
  • Să satisfacă cerințe specifice
content-importanta-rank-maxim
Un grafic ce indică scorul obținut de una dintre calitățile de mai sus. Ghici care…

Dacă dorești să răspunzi întrebărilor

Dacă dorești acces la rezultate

Mediawrite lanseaza studiul Dot RO Content Quality 2014

content-de-calitate-continut-webDot RO Content Quality 2014 reprezintă primul studiu de acest gen derulat în România.

Obiectivul studiului Dot RO Content Quality 2014  este acela de a trasa o serie de guidelines solide în zona conținutului de calitate pentru web.

Studiul analizează feedback-ul utilizatorilor cu privire la 5 categorii de site-uri/content:

  • Conținutul site-urilor companiilor
  • Conținutul magazinelor online
  • Conținutul site-urilor ONG-urilor
  • Conținutul site-urilor instituțiilor
  • Conținutul media/news
  • Conținut bloguri

Utilizând următoarele dimensiuni și categorii de calitate ale conținutului web, pe o scară graduală 1-10, este evaluat gradul de adevăr al unor afirmații cu privire la informațiile și conținutul diferitelor categorii de site-uri:

  • Încrederea;
  • Validitatea;
  • Cât de complet este conținutul;
  • Calitatea prezentării/forma prezentării;
  • Gradul de erori și greșeli;
  • Rapiditatea cu care oferă esențialul;
  • Gradul în care răspunde necesităților utilizatorului;
  • Feedback direct;
  • Alți indicatori specifici.

Studiul este inițiat Mediawrite (The Web Content-Media Agency). Mai multe informații pot fi accesate pe pagina de prezentare.