În content marketing ai nevoie de un CMS bun.

Există un spațiu imens în această disciplină. Iar acesta este cel dintre comunicare și programare. Altfel spus, una este comunicarea, iar o alta este publicarea în mediul digital a acesteia. Și-aici nu vorbim de un material scris ce este publicat într-un wordpress. Aceasta este una dintre cele mai simple utilizări ale internetul. Însă există și utilizări mult mai complicate.

S-a dus vremea în care o postare de blog era considerată conținut de calitate…

Pentru a construi o experiență calitativă din punctul de vedere al conținutului, nu de puține ori, interfețele web trebuie construite de la zero. În general, atunci când comunicarea și dezvoltarea de conținut vine cu ceva calitativ, un material amplu, date, informații, etc, apare necesitatea realizării unor layout-uri/interfețe web custom, care să fie special create pentru a prezenta informația/conținutul.

Asta poate duce la obținerea unor rezultate superioare. Dar această groapă dintre comunicare și programare, pentru a obține experiențe de conținut excelente, este una peste care foarte puține companii reușesc să treacă cu succes.

Dezvoltare conținut și dezvoltare web

În cazurile cele mai fericite, acolo unde în echipa unei companii se află și oameni specializați pe realizarea interfețelor web (developer, front end developer, designer, etc), alături de un content developer, groapa imensă de care scriam în prima parte a acestui material este sărită cu succes.

Dar în cele mai multe cazuri, un content developer este un om pus față în față cu interfața de administrare a unui CMS, cu care trebuie să scoată proiecte de content de succes.

Și aici se observă și necesitatea unui CMS bun.

Un CMS flexibil care să aibă capacitatea de a se plia pe diversele tipuri de materiale de conținut dezvoltate. De la prezentarea unor date și grafice (există CMS-uri ce au astfel de funcții), până la prezentarea unor paragrafe esențiale într-un mod cât mai digerabil.

Fie că vorbim de casete, box-uri informative, elemente de conținut ascunse și accesibile la click pe diverse elemente ale interfeței, toate acestea sunt doar câteva dintre proprietățile unui CMS bun pentru content marketing.

Acestea sunt câteva dintre opțiunile oferite de un CMS avansat (WordPress + Flexform), opțiuni cu care un developer de conținut poate construi interfețe în care să prezinte cu succes informația / conținutul.

Astfel de CMS-uri ajută companiile să dezvolte mult mai rapid proiecte excelente de content marketing. Pe de-o parte pentru că este sărită groapa reprezentată de dezvoltarea web și efortul consistent de comunicare între content developer și echipa de programare/design web, iar pe de alta pentru că un content developer ce este în control și cunoaște toate instrumentele disponibile poate dezvolta mult mai bine interfețe web în care să fie publicat conținutul.

Un content developer înțelege informația pe care trebuie să o prezinte. Un content developer înțelege ce trebuie scos în față și cum, înțelege firul narativ al unui set de informații și astfel poate modela mult mai eficient interfețe care să prezinte într-o formă optimă acea informație.

Content developer expert în interfețe web

Există un cerc ce este închis atunci când un dezvoltator de conținut cunoaște pe îndelete un CMS. Atunci când un content writer cunoaște toate instrumentele de interfață, toate opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a prezenta un anumit conținut scris, acel bloc de text, modelat cu ajutorul instrumentelor de interfață, devine unul mult mai performant.

Se zice că nimeni nu mai citește ce se scrie pe site-uri. În special pe cele de companie.

În marea lor majoritate, companiile au pe site-uri texte marketoidizate, peste care utilizatorii trec foarte rapid atunci când acestea nu conțin informații esențiale, și texte lungi, la fel de marketoidizate, peste care utilizatorii trec foarte rapid scanând elementele ce reprezintă cât de cât un interes.

Un CMS bun transformă un bloc de text, pe care nu-l citește nimeni, într-o interfață web ce oferă o experiență excelentă de conținut. O experiență în care utilizatorul ajunge foarte rapid la informația esențială, fără să fie nevoit să scaneze foarte mult text.

 

Companiile folosesc WordPress? Sau sună gratuit?

WordPress este cel mai popular CMS din lume. CMS-urile merg mână în mână cu abordarea de content. CMS-ul este un element cheie în content marketingul unei companii. Wordpress este un CMS înainte de a fi o platformă de blogging.

Este printre cele mai dezvoltate CMS-uri la nivel mondial, atât la nivelul motorului principal, care este softul WordPress, cât și la nivelul extensiilor sale de tip plugin, temă, modul.

Un instrument esențial de content  marketing

CMS-ul este un instrument esențial de content management. Iar content managementul este parte a marketingului digital. Având CMS-ul potrivit o companie poate derula acțiuni și activități ce nu pot fi derulate în mod normal, folosind un CMS regular.

WordPress s-ar putea să nu dea bine în ochii unui corporatist ce dorește să realizeze un site.

De cele mai multe ori, o agenție ce propune o astfel de soluție poate fi considerată ca fiind incapabilă să vină cu propria soluție CMS. Dar vorbim de WordPress, cea mai populară soluție din lume. Iar când vorbim de cea mai populară, se subânțelege că este și cea mai avansată și lucrată soluție de management al conținutului. Iar asta se traduce în multiple beneficii pentru cei ce operează site-ul în sine.

Reticiența față de o soluție ce sună a gratuit este una eronată sau greșită.

Un CMS extrem de versatil

Folosind sau dezvoltând plugin-uri sau teme pentru WordPress, o companie se poate bucura pe termen lung de un site ce nu rămâne blocat în principiul unicului furnizor, cel ce a realizat site-ul, singurul ce știe să îl opereze. Iar ăsta este un mare beneficiu.

Beneficiu de marketing. Marketingul digital este despre versiuni și încercări de a converti în timp utilizatorii.

Temele și pluginurile dezvoltate în market place-urile WordPress sunt unele uimitoare. Funcțiile propuse de aceste teme oferă o plajă extrem de mare de modalități de prezentare a conținutului. Oferă layout-uri multiple în care poate fi integrat conținutul, iar asta într-un mod user friendly, într-un mod ce oferă unui manager de conținut atât ușurința cât și posibilitățile multiple de a prezenta un anumit conținut.

Ca o paranteză, sunt zeci sau poate chiar sute de layout-uri la momentul actual ce sunt disponibile pentru a prezenta o simplă informație, pentru a realiza o simplă pagină dintr-un site.

Front, back, content-end

Dilemele și dezbaterile cu privire la tehnici și limbaje de programare, trucuri și tehnologii sunt toate aliniate atunci când vine vorba de content-end. Content-end-ul nu este front-end-ul unui site și nici back-end-ul. Content-end-ul unui site este suma tuturor tehnicilor folosite pentru a prezenta un conținut. Și, mai exact, este raportat la experiența, nu de user, ci de conținut. Între un conținut și un utilizator are loc o experiență.

User experience poate fi despre experiența cu site-ul. Dar experiența cu conținutul, ceea ce numeam mai sus content-end-ul, este o treabă diferită. Privită în grabă, poate fi rezumată la front și back end.

WordPress, prin temele și plugin-urile aflate la momentul actual în marketplace-uri, oferă unele dintre cele mai avansate instrumente de a construi content-end-uri de conținut.

Prin ochii unui editor

Managerii de marketing și/sau, de ce nu, business owneri sau directori, ar trebui să fie capabili să comunice cu ajutorul unui CMS. Iar când spun capabili, mă refer la sensul de a găsi într-un CMS un instrument ușor de utilizat. Sunt mari antreprenori în lume ce folosesc CMS-uri pentru a comunica, pentru a face publică o informație.

Un WordPress oferă o experiență extrem de intuitivă. Scriam că este cel mai folosit CMS din lume și nu cred că întâmplător. Ceea ce în ultimii ani echipa WordPress a realizat în zona de administrare este o mare reușită.

Dar WordPress vine și cu extensii și teme ce oferă o putere și mai mare acestui CMS. Ca să dau doar un exemplu, Visual Revolution este un instrument de realizare prezentări (în genul .ppt) chiar în cadrul paginilor unui WordPress. Un astfel de instrument este puțin probabil să fie oferit de o agenție ce oferă realizarea unui site.

Dar forța/puterea acestui CMS nu se rezumă doar la prezentări vizuale (în genul .ppt), cu toate că este o mare realizare: migrarea prezentărilor și capacitatea de a le prezenta în paginile unui site, web based, animate, este o mare reușită și un mare beneficiu oferit de un CMS.

Și este un beneficiu de marketing digital. Beneficiu de content marketing.

Elementele multiple de layout, în genul box-uri, chenare, casete, microcasete, pop-up-uri, separatoare, icoane sunt un aspect ce scapă de cele mai multe ori atenției. Cu toate că acestea sunt elemente ce contribuie decisiv la experiența de content a unei pagini/site, ele, de cele mai multe ori, nu sunt luate în vedere, nu li se acordă atenția pe care ar trebui să o primească.

Punem peste toate astea faptul că sunt ușor de folosit. Iar asta ajută marketingul digital. Efortul constant de marketing digital / content marketing.

Costurile adevărate ale neutilizării WordPress, o soluție asociată cu gratuitatea, cu noțiunea de low quality, se văd în fiecare an atunci când pentru orice acțiune sau activitate de comunicare un brand / companie trebuie să realizeze un nou site, noi layout-uri, noi customizări.

Și-acum: este justă utilizarea WordPress + tools-urile sale de către o companie? Tu ce crezi?

Un CMS poate revoluționa istoria literaturii

Rectorul Universității Babeș – Bolyai are ochelari de cal când vorbește despre internet și digital. Asta spune ultima sa declarație despre el, iar acest lucru se întâmplă la scenă deschisă. Obsesia pentru sine, mândria titlului său universitar i-a închis acestuia orice formă de capacitate de analiză de detaliu.

Astfel, cum sunt mulți ca el, acesta nu este capabil să prevadă cea mai mare revoluție pe care o poate cunoaște istoria literaturii întregii umanități.

Legătura

Link-ul, acest lucru atât de mic în zilele noastre, a trecut neobservat. Avântul obsesiv pentru ceea ce este nou în internet, cum ar fi inteligența artificială, interactivitatea, a făcut ca în 25 de ani nimeni să nu observe câtă putere are un amărât de link – o legătură.

Atunci când nu vezi vreo legătură între ceea ce cunoști și ceea ce citești, cel mai probabil, nu ești capabil să faci legătura. Atunci când cauți un răspuns, prin citit, pe o temă și muncești din greu pentru a-l obține, înseamnă că textul citit nu face legătura cu răspunsul pe care îl cauți.

Atunci când aprofundezi ani la rând o temă extrem de simplă, poate fi explicat prin faptul că nu ai avut la dispoziție legăturile potrivite.

Călătoria

Dacă o experiență de lectură, un soi de user experience cum este denumită în industria digitală, ar deveni una bazată pe navigare prin expuneri pe teme, opinii pe anumite teme, organizate în baza legăturilor (link-urilor), lectura ar putea deveni Altceva.

S-a zis cu cititul de anduranță și redundanță.

Călătoria prin universul unei teme, prin universul unui subiect este posibilă cu ajutorul link-ului. Structurile literare grupate în jurul titlurilor, numerotate, înșiruite în serie, pot fi depășite și pe alocuri deja sunt, de experiența lecturii prin intermediul link-urilor.

Luați Google spre exemplu: oferă link-uri către teme și subiecte, nu oferă link-uri către structuri literare grupate în multe capitole, în care poți citi, din ce ai auzit, pe o anumită temă.

O temă este universală, oricare ar fi aceasta, iar opiniile și expunerile pe aceasta pot fi de acum grupate, reorganizate, reconfigurate.

Un nou mod de a scrie deci și de a citi

Dacă punerea textelor deja scrise în format digital este o treabă ce are de-a face cu texte deja existente, mă întreb dacă și-a pus cineva problema, cu adevărat, cu privire la o nouă modalitate de a scrie și, deci, de a citi.

Iar asta poate fi o treabă care să revoluționeze literatura.

Că Cioran și-a dat seama prea târziu, la bătrânețe, că Shakespeare a scris prea mult este o realitate pe care o avem disponibilă în înregistrările video cu el, făcute la Paris, în ultimii săi ani de viață.

Că rectorul unei universități consideră în zilele noastre internetul și digitalul ca o degenerare, în loc să fie capabil să sesizeze uimitoarea putere cu care vine internetul și formatul digital pentru literatură, deci cunoaștere, este o altă problemă.

Link-ul permite nu doar să dai pagina, ci să dai mai multe pagini sau chiar cărți dintr-o singură mișcare.

Iar cine crede că ăsta este un lucru mic, cred că are o imaginație plină de cărți. Link-ul permite să dai zeci de mii de pagini fără să pierzi din vedere vreo secundă tema, ideea sau subiectul pe care îl urmărești. Și dacă nici asta nu încântă  mintea vreunui lector de universitate sau cărturar, înseamnă că aceștia din urmă rămân doar, bine zis: cărturari și doar atât.

Cu ce am greși dacă am primi răspunsuri la întrebările noastre mai repede și fără efort?

Eu cred că nu am greși cu nimic.

Idealul omului cu cultura la purtător, prinsă în craniul său plin de cunoștințe, pe care le poate prezenta oricând la cerere, este un ideal greșit. Un ideal pentru care militează extrem de feroce cei ce au muncit foarte mult la acesta, și care  sunt și buni să facă acest efort, și care, din mândrie discretă și pompos împachetată în titluri de recunoaștere, vorbesc despre puținele cunoștințe ale altora, dar și despre ceea ce numesc ei vag lipsă de cultură.

Lipsa de cultură poate fi compensată prin accesul extrem de rapid la ea.

Chintesența culturii este prezentată în textele monumentale ale acesteia. În rest sunt note, nuanțe, comentarii și observații. Deliciul absolut al intelectului și al sufletului se află în textele monumentale, se află prins în istorie în texte scurte și mici, în propoziții scurte. Chiar și cele mai complexe idei își au nașul unei rescrieri cu scopul de a simplifica, de a dezbrăca de observații inutile.

Cultură instant.

Iar internetul împreună cu tehnologia informației, inteligența artificială, are capacitatea să ofere umanității acest ideal incredibil. În toată istoria culturii nimeni nu a putut nici măcar visa la așa ceva. Sunt secole întregi de căutări și frământări interioare ale oamenilor în găsirea răspunsurilor la întrebări personale, iar în zilele noastre există tehnologii ce permit ușurarea drumului și a efortului către răspunsuri la întrebări.

Este nevoie de noi CMS-uri în literatură

Majoritatea CMS-urilor disponibile în momentul de față nu sunt concepute pentru a veni cu un nou model de a scrie sau de a oferi informația, textul. Cu toate că există pe ici și colo diferite noi tehnici de prezentare, există noi modele de paginare, de utilizare a link-urilor, ele nu sunt 100% orientate către noi forme de a face și prezenta literatură.

WordPress, unul dintre cele mai populare CMS-uri din lume, are funcționalități specifice unui CMS care să revoluționeze literatura, în chiar link-urile de tip tag și categorie, însă chiar și acestea sunt vechi forme de a organiza conținutul în jurul titlurilor, ordonate numeric, consecutiv – unul după altul. Iar astfel navigarea printr-o anumită temă este imposibilă – așa cum o explicam mai sus.

Wikipedia, ca CMS, are funcționalități puternice de versionare, discuție/dezbatere, dar și de structurare a conținutului pentru a-i extinde posibilitățile de organizare. Există o serie de funcții ce fac un pas în față către noi forme de literatură, dar chiar și acestea sunt bazate pe înșiruiri consecutive de titluri.

O simplă pagină HTML 5 poate și are la dispoziție o groază de trucuri ce ar putea fi utilizate în noi forme de a face literatură, dar și noi experiențe de lectură. Însă nu există CMS-uri, nu există instrumentele necesare pentru a putea face din acest exercițiu al literaturii digitale, via internet, o experiență 100% nouă a literaturii. O experiență a literelor și a cuvintelor gândite pentru a fi servite în format digital.

Nu există CMS-uri care să atragă către scrierea unei cărți în format HTML / WEB.

Cum explicam, toate instrumentele digitale de la HTML versiunea 5 până la CMS-urile utilizate nu au produs încă un CMS care să aibă și să ofere experiența scriitorului și experiența cititorului într-un nou mod. Internetul și digitalul înca bate pasul pe locul deja bătut al structurilor literare clasice, cu capitole și înșiruiri consecutive de blocuri de lectură.

Literatura este încă ancorată în capitol, titlu, text prin care omul este obligat și condamnat să treacă pentru a obține crema literaturii, cireașa de pe tort a intelectului: înțelepciunea. Sau, de ce nu, pentru a obține o delectare a sufletului și a minții nu doar o tortură a redundanței și a anduranței.

Mai puțin IT, mai mult IU

IT (Information Technology) este despre tehnologie, iar IU (Information Usage) despre folosirea tehnologiei informației. Am mai scris pe acest subiect tot aici. Tehnologia informației (contentului) e una, iar folosirea tehnologiei informației o alta.

Se întâlnesc pe ici și colo, dar sunt chestii totalmente diferite.

De mult prea multe ori se vorbește de IT când ar trebui să se vorbească de conținut, de activități simple de editare, redactare, corectare, scriere, documentare și nu în ultimul rând publicare.

Activități specifice artelor cuvintelor sunt asociate IT-ului și programării doar pentru că implică construcția a ceva și publicarea pe internet.

IT, CMS, IU

Tehnologia informației a produs servere, pe care tot tehnologia informației a dezvoltat CMS-uri – sisteme de management conținut. Mai departe un CMS intră pe mâna utilizatorului, iar de aici apar noi roluri în industrie.

Dacă ai un instrument informatic și îl pui în mâna unui utilizator de internet, apare și o nouă disciplină. Spre exemplu, software-ul desktop de grafică a dat naștere graficienilor în format digital. Software-ul de tranzacționare a dat naștere specialiștilor în tranzacționare.

Online, toți utilizăm site-uri. Dar utilizarea unui CMS, fie el blog, fie el pe un alt format de conținut digital, este o disciplină în sine de editare conținut. Content managerul, ca funcție/rol, este de foarte multe ori subestimat sau asociat nepotrivit cu cineva care doar dă copy&paste unui conținut pentru a-l publica online. De cealaltă parte, este asociat cu IT-ul care face și desface orice pare complicat.

Tot CMS este și un magazin online

În spatele unui magazin online stă un CMS. Este un CMS ce-l ajută pe comerciant să publice content de prezentare. Iar pe utilizatorul final îl ajută să navigheze prin acel conținut – ce reprezintă liste de produse, cu prețuri, cu fotografii, cu detalii tehnice și alte informații.

Dar privită de sus, o soluție eCommerce este un CMS.

Și nu este IT activitatea de operare a acestuia. Sunt zeci de mii, poate chiar sute de mii de oameni ce operează magazine online fără să fie IT. Sunt simpli content manageri pe diverse operațiuni ale unui CMS (soluție eCommerce).

Un site de știri nu e IT

În spatele tuturor site-urilor de știri nu stă altceva decât un tool produs de IT. Un CMS. Iar acesta este operat de jurnaliști sau content manageri. Iar operațiunile lor nu sunt unele din categoria tehnologiei informației, ci din categoria media, publishing, digital editing, etc.

Tu ai chema un jurnalist să repare un server?

În mod evident nu vei apela la cineva din media pentru a repara un server. Nu apelezi la cineva din media pentru IT. Astfel, nici atunci când ai probleme cu conținutul site-ului nu trebuie să apelezi la un IT-ist. În teorie cam așa ar trebui să fie normal.

Pădurea în care se spânzură sistematic agențiile de făcut site-uri sau CMS-uri.

Se numește Themeforest. Este un loc ce transformă orice Wordpress într-un veritabil site corporatist, unul ce te face să bagi mâna în foc că a făcut 10,000+ euro.

Dar povestea nu este doar asta.

Povestea este că WordPress este un sistem de management conținut (un CMS, spune-i site dacă îți e mai la îndemână). Cred că 4 in 10 site-uri din lume sunt niște simple install-uri de WordPress.

Cu 50 EURO…

Cu toate că dai 50 de euro pentru a implementa o astfel de temă sau look. Sau structură. Cum vrei să îi zici. Tot nu vei putea să faci să arate ca în vitrină, așa cum sunt prezentate aceste teme pe Themeforest.

Pentru că:

  1. Nu se învață la școală operarea unui CMS;
  2. Sunt zeci, sute de funcții ale temelor și este imposibil să le cunoști pe toate;
  3. Tu ai cumpărat niște pensule. De pictat se ocupă un pictor. Sunt miliarde de pensule, dar puțini pictori în lume…

Și este important să înțelegem că temele ce pot fi achiziționate de acolo sunt State-Of-The-Art în design web și programare. O corporație din România nu ar trebui să se rușineze să facă uz de astfel de instrumente digitale.

O temă de pe acel site poate face cât 10 teme lucrate cu agenții românești de web, design sau mai știu eu ce. Spânzurătoarea agențiilor de design și făcut site-uri o să vină cu siguranță, cu timpul, atunci când clienții își vor da seama cam care e distanța dintre ceea ce primesc pornind de la zero VS a lua un instrument digital (CMS) și ați face treaba cu el – de aici.

Și chestiile astea sunt spuse de un content manager cu ani mulți de experiență.

 

Personalizarea CMS-urilor prin strategie de conținut – trend conținut 2016

Cu 100 de euro pot fi implementate CMS-uri ce depășesc cu mult cam tot ceea ce poate fi dezvoltat custom alături de o agenție – oricât de bună ar fi această, la nivel național sau chiar internațional. Să creezi un CMS custom pentru site-ul companiei a devenit o absurditate costisitoare.

Boom-ul pe care l-a cunoscut industria IT pe marginea realizării de site-uri va cunoaște un mare crash, în contextul în care cu 100 euro pot fi implementate CMS-uri precum WordPress, ce au primit în ultimii ani update-uri esențiale.

Personalizarea CMS-urilor prin strategie de conținut

Dacă până nu demult încă era nevoie de programatic pentru implementarea unui site de companie, pe zona de personalizare a interfețelor și a designului, de ani buni au apărut CMS-uri 100% flexibile, ce permit o personalizare și o structurare în jurul conținutului și a strategiei de comunicare aflată în spatele acestuia.

Dacă site-ul reprezintă punctul de întâlnire cu consumatorul, în 2016 acest punct va intra și mai mult pe mâna content managerilor, pe mâna content writerilor sau efectiv pe mâna managerilor de comunicare.

Mulți oameni din industria de comunicare s-au familiarizat cu funcționalitățile CMS-urilor, iar activitățile precum publicarea unei noutăți, realizarea unei pagini de prezentare sau chiar a unui landing page au devenit activități simple, ce pot fi realizate fără ajutorul unei agenții, fără ajutorul unui programator.

Content Your Site

Dacă tratezi superficial acest “nou” trend, denumit generic content/content marketing, cel mai probabil, compania ta va crea conținut, microsite-uri și alte producții speciale de conținut. Când spun speciale mă refer la noi abordări, în afara site-ului, cumva gândite a fi creative, a ieși din tiparul învechit, obișnuit al site-ului.

Dar asta se întâmplă pentru că conținutul site-ului, core chestia businessului digital este privită cu silă, pentru că dă bătăi de cap. Trebuie desfăcut site-ul / firul în 4 și-n general suntem grăbiți.

Pentru că-i mai simplu…

O agenție va fi mai mult decât fericită să creeze ceva de la zero, ceva special. Dar în afara liniilor deja stabilite de site-ul companiei/brandului. Creativul va fi mai mult decât bucuros să facă un storytelling special, cu titlu de campanie specială. Iar la baza acestor abordări va sta mai mereu un mic argument din complexul de comunicare al unui business.

Și-n general astfel de campanii de content marketing iau ochii managerilor de marketing. Dar realitatea eficienței Marii Întâlniri dintre utilizator și site-ul companiei/brandului va rămâne și ea cu ochii luați… Ceea ce încerc să spun este că oricât de nouă și creativă va fi abordarea de conținut și comunicare, ea tot va fi uitată de utilizatori. Ce nu va fi uitat de utilizatori va fi experiența cu site-ul companiei.

Site și audiență…

Și-aici ar putea fi trendul de personalizare a CMS-urilor prin strategie de conținut. Iar asta pentru a îmbunătăți experiența întâlnirii dintre brand/business și audiență. Unii o numesc îmbunătățire conversie, alții imagine publică cu beneficii de awareness, dar, în realitate, este o banalitate de content management și website use.

Content pe servere Google

Cred că luna trecută s-a mai pus o bornă importantă în istoria internetului și a zonei de content. Din 2 click-uri și ceva cunoștințe de software oricine poate porni un proiect de content pe o infrastructură de top (Google Search), utilizând unele dintre cele mai performante sisteme CMS din lume.

Google lansează cloud launcher

Vine și-ți permite să lansezi în cloud, pe o infrastructură extrem de performantă, un proiect de content utilizând soluții CMS de top din zona open source. Bine, bine, dar ce înseamnă pe românește o astfel de chestie și de ce reprezintă ea o bornă în istoria internetului?

Păi, de la hello world, de la primele etape de democratizare a publishingului până la posibilitatea de a duce un proiect de content din 2 click-uri pe o infrastructură de tip cloud, capabilă să distribuie și să răspundă unor audiențe imense, cred c-au trecut vreo 10 ani.

Atât.

În 10 ani mediul digital, de comunicare, marketing și publishing a evoluat și a ajuns la un nivel greu de înțeles pe deplin.

Conceptul de cloud spune unui publisher că, efectiv, site-ul său poate livra content unor audiențe teoretic infinite. O infrastructură de tip cloud oferă posibilitatea de a scala infrastructura de servere ce livrează conținutul, în timp real, pentru a răspunde solicitărilor imense de trafic și vizitatori.

Mai mult decât content în cloud

Deja nu mai reprezintă o noutate că poți implementa o soluție CMS de tip open source din 2-3 clicks. Parcă a ajuns o banalitate. Dar evoluția pe care au cunoscut-o platformele CMS de tip open source este una fantastică și de cele mai multe ori tinde să treacă neobservată.

Mediul de publishing –  content –  cunoaște în deceniul ăsta o revoluție imensă. Ceva ce va reforma profund conceptul de publishing, media și implicit publicitate și chiar marketing.

Cu nici 5-10 ani în urmă un publisher ar fi fost nevoit să investească masiv în tehnologie pentru a putea derula un proiect de publishing serios – un site de știri, un proiect special de content video sau foto.

În momentul de față o echipă de tineri poate porni un proiect de nișă de talie internațională, din toate punctele de vedere, din economia a câtorva pizza și puțină pasiune.

Revoluția norilor de publishing

În astfel de condiții, în care democratizarea media / publish / public speak este una radicală, zic că s-ar cere o formă de revoluție și-n disciplina de media/content, iar prin extensie și-n comunicare. Dar ea tinde să nu apară. Mă râdeam de dimineață când am văzut pe net o conversație dintre un blogger și audiența sa, cu privire la produsul pe care l-a “primit cadou” de la o companie. Și-mi zic acum că revoluția nu are cum să apară atâta timp cât bugetele din industrie vor fi cheltuite astfel.

Revoluția bugetelor de marketing

În Statele Unite mediul digital tinde către media ownership. Este principalul trend. Asta spunea unul dintre cei mai cunoscuți oameni de prin content marketing. Că companiile în loc să cumpere produsul de publicitate oferit de publisher, ele au început să cumpere cu totul proiectele de content din mediul online/digital, și-astfel își pot derula fără jena “campanii speciale” în politicile editoriale.

Nimic revoluționar între a plăti un influencer să se bage în seamă cu un brand și a cumpăra un site de nișă cu tot cu echipa editorială. Toți scriem pe parale, toți, și bloggeri și jurnaliști.

Norii de conținut și infrastructura de publishing devine atât de ieftină și performantă, însă zona de media și content management atât de deficitară, atât de lipsită de viziune sau proiecte cu abordări diferite.

Dacă cu 2-3 click-uri ești pe infrastructură de publishing de top, până faci ca norul de content să zbârnâie de trafic, sau cel puțin de decență editorială, este posibil să vină un nou trend în advertizing care să te lase fără bugete.