INTERVIU: Iulian Comănescu (comanescu.ro) despre media si social media

iulian comanescuCe face social media ceea ce este? Ce a preluat social media din media clasică? Ce tip de conținut este relevant pentru utlizatori în media, respectiv social media? – la aceste întrebări ne raspunde analistul media Iulian Comănescu.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cu ce-i mai bunã social media decât media clasicã ?

Iulian Comănescu (comanescu.ro): Cred că s-au scris cărți întregi pornind de la această comparație, așa că o să vorbesc despre un singur lucru. Social media e capabilă să genereze știri care schimbă soarta politicii mondiale, așa cum a fost acum câțiva ani, când un anonim a postat pe YouTube o înregistrare de la execuția lui Saddam Hussein. Faptul că dictatorul irakian era batjocorit înainte de a fi spânzurat a oripilat inclusiv sponsori republicani și probabil că a avut un impact asupra rezultatului alegerilor din SUA, în 2008, prima victorie a lui Obama.

Cu acest prilej social media s-a dovedit “mai bună” decât media tradițională. Aceasta din urmă reușește în schimb să genereze conținut relevant în ritm susținut, ceea ce social media nu face. Media clasică mai are în plus competențe care țin de acuratețe, verificare, completitudinea comunicării. Oricâte erate ar da, media clasică nu produce fonfleuri comparabile cu cele de pe rețelele sociale.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Din punctul de vedere al unui brand media (ziar/site/alt tip de media/content producer), existã un best use sau daca este posibilã o simbiozã a celor doua tipuri de media: social şi clasic?

Iulian Comănescu (comanescu.ro)  Pot să vă răspund destul de personal la această întrebare, fiindcă vin dinspre media clasică și am un blog de vreo șapte ani deja. În această situație tinzi să aplici online rigorile clasice ale meseriei, de felul: conținut publicitar marcat (as opposed to posturi plătite nesemnalizate ca atare), verificarea informației, imparțialitate. Din ce-am văzut în jur, cred că și nativii din social media tind să se profesionalizeze și să-și asume un anumit gen de conduită de la un nivel de vizibilitate și succes încolo.

Asta, mai ales că până la urmă scrisul e scris, dincolo de SEO, linkuri, tone of voice și altele. Cât timp vrei să produci un anumit gen de relevanță pe new media ajungi să pui lucrurile într-un framework profesionist, fie că postezi pe blog, fie că agregi surse sociale, ești curatorul unei comunități de bloguri sau site de video sharing.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Pot brandurile (business-urile) crea o legatura “socialã”, via digital medium, cu consumatorii prin producţie de media/content (sau e doar un mit in MarCom)?

Tind să cred că da. Sunt studii care arată eficiența acestei abordări. Și, în orice caz, advertisingul clasic e din ce în ce mai puțin eficient. Idei ca branded content sunt mantra ultimelor ediții de MIPCOM și MIPTV de la Cannes – și nu numai.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ce crezi ca este mai interesant pentru user: un breaking news al unui site de ştiri sau un breaking news din feed-ul personal al reţelelor sociale în care primeşte veşti despre un prieten? Motiveazã.

Ambele sunt interesante. La școala de presă se vorbește de proximitatea spațio-temporală, în sensul că o țeavă de apă care se sparge pe strada pe care locuiești poate fi mai importantă pentru tine decât un avion care a căzut în Pacific. Dar mai interesant e faptul că breaking news în sens clasic, evenimente care afectează segmente mari de public, încep să se producă în social media și nu la televiziuni.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Atât în social media cât şi în media clasicã conţinutul reprezintã elementul esenţial, ce caracteristici ar trebui sa aibã (deţinã) un content care place, atrage si produce engagement?

Și pe această temă se pot scrie tratate, așa că o să dau încă un răspuns parțial. În ziua de azi contează destul de tare două lucruri. În primul rând, tone of voice, care pe new media e mai cald, colocvial, retoric și apropiat, pe dos decât neutralitatea care s-a tot cultivat în jurnalism. În al doilea rând, originalitatea, care e greu de realizat în mod susținut, dar e singura strategie câștigătoare în data smogul în care trăim. Social media tinde să compenseze un gen de uniformitate plicticoasă a mediei tradiționale din acest punct de vedere.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia) Cum ţi se pare cã evolueazã jucatorii media din Romania (ziar/site/alt tip de media/content producer) pe scena digitalului (social media/media clasica/non social)?

Într-un cuvânt, prost. După 2008, când veniturile din reclamă au început să scadă, marile grupuri media din România s-au năpustit în digital ca într-un soi de El Dorado. Au investit și au creat Realitatea.net, Adevarul.ro și multe altele, în speranța că vor fi la masa la care se împart bucatele atunci când banii vor veni. Supriză însă – acei bani nu există, cel puțin nu în măsura în care existau în print acum câțiva ani. Iar felul cum arată acest gen de site-uri vorbește de la sine. Sau, dacă vreți, e relevant că un independent ca HotNews a rezistat cu succes acestui bombardament cu resurse și se ține bine pe picioare, în continuare.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cum prezici evoluţia social media? Crezi ca va avea un impact şi mai mare decat îl are acum sau oamenii se vor plictisi de acest tip de comunicare?

Am senzația că am ajuns pe sau aproape de un soi de palier – dacă ne referim, de exemplu, la creșterea Facebook. Social media a devenit importantă și va rămâne importantă, dar nu va anihila producția clasică de conținut. Problema e pe ce model de business se așază aceasta din urmă, fiindcă vechiul model aproape că nu mai funcționează. Mai ales în România.

Content în online marketing nu e SEO!

De departe, cea mai întalnită greșeală în online marketing este aceea de a considera content use-ul ca fiind o acțiune de SEO. Cumva, nu știu cum, dezvoltarea practicilor de marketing online a comis o greșeală colosală – a adoptat optimizarea contentului înaintea contentului.

Urmăresc de ani buni cum evoluează serviciile oferite de agențiile de web sau marketing online, numite în ultimii ani agenții de digital, și observ o chestiune foarte, foarte greșită. Advice-uri cu privire la dezvoltarea de content vin din partea oamenilor de SEO, îmbracăte ca practici aparținând SEO.

Dezvoltarea de content/conținut nu este SEO

Termenul de SEO apare documentat, pentru prima dată, în 1997. Content use in online, marketing sau nu, se făcea înainte de apariția documentată a practicii SEO.

Rolul unui motor de căutare îl știm cu toții. În early days-urile internetului motoarele de căutare nu aveau performanțele pe care le au azi. Optimizarea pentru motoarele de căutare era atunci un must și prin prisma dificultăților tehnice și a capacităților limitate ale motoarelor de căutare. Astăzi, știu site-uri din .ro ce incalcă grav normele SEO, iar rezultatul este unul surprinzător: prin content, poziții de top pe cuvinte de căutare pe care se luptă zeci de site-uri ce respectă cu strictețe normele SEO.

Dezvoltarea de content/conținut nu este nici măcar SEM

Contentul/conținutul (informația) are alte obiective, are multe alte funcții și obiective, are multe alte beneficii decât sec-ul “marketing în motoarele de căutare”. Aici este o mică/mare diferență care, dacă vreți, ține de etică și de best use-ul internetului și al instrumentelor sale.

Am auzit zeci de proprietari de business-uri care vor să dezvolte content pentru SEO, dar foarte rar aud că vor să comunice prin content. Că vor sa se prezinte prin intermediul internetului și nu doar să facă SEO sau SEM.

Iar vina pentru situația asta aberantă aparține, în exclusivitate, celor care au făcut bani din SEO în ultimii ani, educând clienţi în astfel de hal.

D-aia… lucrurile merg prost

D-aia când incerci, în momentul de față, să spui unui business owner că trebuie să prezinte informații despre el și business-ul său, cu deosebită grija pentru vizitatorii site-ului, se va uita la tine ca un vițel la poarta nouă.

D-aia arată site-urile business-urilor românesti in halul în care arată – părăsite, ignorate, făcute în grabă, intreținute odată la 3 ani, atunci când sunt refacute, ca niște pliante ce nu pot fi modificate, orientate către manipularea rezultatelor Google și deloc către comunicare și experiența vizitatorilor.

De parcă Google ar fi clientul lor și nu Popescu sau Ionescu. Implicit, pe astfel de site-uri rata de conversie a motoarelor de căutare este mai mare decât rata de conversie a utilizatorilor.

Trei calități ale unei strategii de content marketing

Cam așa văd eu, dupa mai mulți ani în care am întâlnit zeci, poate chiar sute de idei despre ce și cum stă treaba pe partea de content și strategie. Cele câteva strategii realizate de mine cam asta m-au învățat.

  1. Comunicare
  2. Acces
  3. Cantitate

Dacă strategia nu tratează corect (comunicareacontent fitness-ul, înțeles ca a fitted jacket, și relația cu obiectivele este ca și cum business-ul respectiv se lasă de business și se apucă de media/publishing. Dacă strategia nu tratează serios problema accesului (acces), este ca și cum s-ar da la vâsle pe uscat, călare pe mătură. O strategie cu un cantitativ limitat (cantitate) este pure advertising (sărăcacios, mincinos, dar strălucitor), diferit de content marketing.

Ce poate să iasă rău în execuția de content marketing și cum:

  1. (Comunicare) O pizzerie va dezvolta conţinut despre ingredientele produselor bio – chiar dacă va fi cel mai calitativ content despre produse bio, tot este o greșeală fatală;
  2. (Acces) Îl va publica intr-un .pdf pe un site de file share;
  3. (Cantitate) Iar dpdv cantitativ se va limita la headlines tematice sau, la extrema cealaltă, va divaga către info-content de biochimie, dezvoltând un EXTREM de lung material.

Formele posibilului dezastru, în mod evident, sunt  mult mai multe. Am schițat doar câteva cu care sa exemplific natura fiecărei dimensiuni de analiză a unei strategii.

Strategie content marketing

Explicații calități ale unei strategii content marketing

  1. (Comunicare) Despre ce și pentru ce, cum, iarăși ce, formă, stil, abordare, culoare, direcție și alte elemente ce țin de zona creativă;
  2. (Acces) Cum, când, unde;
  3. (Cantitate) Cât și timing.

Toate pot să meargă brici, dar dacă una dintre calitățile strategiei suferă, totul se duce de râpă în momentul execuției. Poți avea foarte multe puncte dpdv comunicare, dar acces-ul sa fie defectuos, iar astfel cantitativul nici nu mai conteaza. Poți, spre exemplu, să ai o cantitate si un timing perfect pentru content marketingul unui eveniment, dar accesul sa fie defectuos, iar astfel calitatea contentului este irelevantă în ecuație.

Interviu cu Dorin Boerescu (2parale.ro) despre publishing bazat pe performanta (Marketing Afiliat).

Dorin BoerescuDorin Boerescu este unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori in domeniul online-ului din Romania. A fost implicat de-a lungul timpului intr-o serie de proiecte precum: ecomTIM, SEMdays, Hyperactive, Agrafa, Godmother si, nu in ultimul rand, in momentul actual, 2Parale, 2Leva si 2Performant.

Intr-un marketing online in care se discuta din ce in ce mai mult despre performanta, este esentiala corelarea content business-urilor la directia generala, bazata pe modalitati exacte de monitorizare a rezultatelor.

De departe, in fruntea practicilor de marketing online, marketingul afiliat, ca si publicitate online, este mumă si ciumă: aduce “doar” rezultate pentru spenderi si stres pentru content business-uri.

(Contentpedia) Este marketingul afiliat directia catre care merge monetizarea publishingului (contentului) web in acest deceniu?

Pot fi sinergii interesante intre cele doua, insa nu as putea afirma asta. Provocarea pe care publishingul o are acum este foarte mare – ambele surse “traditionale” de venit (vanzare/abonamente + publicitate) sunt serios amenintate de distributia gratuita a informatiei si de libertatea deplina a userilor – paradoxal exact fenomenul care a crescut extrem de mult audienta publisherilor.

Cred ca afilierea genereaza un tip nou de proiecte web, publishingul “clasic” urmand sa isi rezolve altfel aceasta problema, sa se transforme radical sau pur si simplu sa dispara.

(Contentpedia) Cat teren vor castiga proiectele editoriale web ale userilor in detrimentul proiectelor editoriale ale publisherilor clasici?

Democratizarea producerii de continut va continua cu siguranta. Cred ca blogurile si alte proiecte independente nu vor mai creste prea mult, totusi – social media (Facebook, Instagram, Twitter etc.) a preluat deja rolul de platforma de continut si interactiune intre useri.

Nevoia de informatie/continut cu o strategie editoriala in spate, generat de profesionisti si bazat pe resurse inaccesibile userilor obisnuiti va ramane cu siguranta. Ramane de vazut cum vor fi sustinute.

(Contentpedia) Poate trai o redactie a unui site de publishing dot ro din publicitate de tip marketing afiliat?

Daca se ocupa exclusiv cu prezentari de produse, sfaturi de achizitii online si devine un punct obligatoriu in traseul de achizitie pe o anumita categorie, da – se pot genera venituri interesante mai ales daca este top of mind. Cand spun “interesante” inteleg capabil sa genereze 1 sau 2 salarii, nu mai mult in momentul de fata. Pe termen lung va fi insa o categorie de proiecte in crestere importanta.

Mai degraba decat site-uri de publishing au crescut si vor creste proiectele dedicate afilierii, bazate pe un approach de marketing – site-uri care agrega oferte de la mai multe magazine, care filtreaza produse dupa criterii la care magazinele nu s-au gandit (culoarea laptopurilor sau asortarea dintre haine, de exemplu), comunitati de facebook dedicate shoppingului, etc.

Un site de continut generalist insa nu poate genera un venit acceptabil din afiliere – iar motivul este unul simplu care nu tine de piata romaneasca – oamenii care viziteaza un site de stiri nu sunt in comportament de cumparare si este imposibil sa ii convertesti de la consumul unui editorial la o achizitie care sa genereze venituri.

Am spus de mai multe ori ca pe termen lung site-urile de continut nisat vor fi cumparate/sponsorizate de branduri cu interes strategic pe zona respectiva, iar unul din proiectele care cred ca imi va confirma aceasta ipoteza este treizecizero.ro, lansat cu foarte multa pasiune acum cca 1 an si jumatate de un foarte bun prieten si care acum a inceput sa fie sprijinit de branduri interesate de audienta lui, insa cumva dincolo de granitele publicitatii clasice si fara a masura afisari/unici/clickuri sau conversii. Timpul va dovedi daca am sau nu dreptate.

(Contentpedia) Primele 10 bloguri de nisa atrageau anul trecut in dot ro cam 29% din traficul de unici al Facebook. Ce zic cifrele interne ale 2parale.ro?

Nu urmarim o asemenea statistica insa in ultimul an traficul din Facebook a crescut intr-un ritm similar cu cel trimis de bloguri, cel putin la noi in sistem.

(Contentpedia) Ce inseamna content de calitate in publicitate de tip marketing afiliat?

In primul rand un continut care aduce valoare userilor – fie ca vorbim de lucruri tehnice sau utile (comparatii de preturi sau de specificatii, de exemplu – dar facute cu simt de raspundere) fie ca ne referim la sfaturi despre tendintele intr-un anumit domeniu (moda sau ingrijire copii, nu are importanta).

Cata vreme continutul se bazeaza pe documentare serioasa si aduce valoare cititorilor in decizia de cumparare, acei cititori vor reveni si vor genera vanzari/comisioane pentru afiliatul respectiv.

Spor la continut de calitate si la conversii!

INTERVIU: Alex Iacob (Reptilianul) despre content foto din clãdiri pãrãsite

580104_4707552969627_106670930_n

Alexandru Iacob alias Reptilianul (reptilianul.blogspot.ro/) umblã prin locuri neumbate pentru a ne descoperi faţa nevazutã a Bucurestiului. Ĩn cãutarea unei povesti în imagini este gata sã-şi asume orice fel de risc: intrã in clãdiri pãrãsite, se urcã pe cele mai înalte turnuri, traverseazã tuneluri insalubre si are chiar curajul de a merge în zone interzise. Pasiunea sa pleacã dintr-o nesãţioasa sete de cunoaştere si din dorinţa de a arata şi altora ceea ce vede.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Când şi de unde ţi-a venit ideea acestui blog?

Alex Iacob (Reptilianul): Eram la liceu, în urmă cu vreo cinci ani, când am început să caut astfel de locuri. Umblam cu câțiva colegi și ne aventuram prin buncăre, hoteluri, hanuri și alte case, toate părăsite. Doream să găsim locuri noi, neumblate și ne satisfăcea ideea că eram primii care pășeau în ele. Aici ne întâlneam mai mulți la o vorbă sau la o bere și s-au închegat prieteniile pe care le am și astăzi.

65199_4442667267650_2011179375_n

Iulia Cimpoeru (Contentpedia)Cât timp iţi ia documentarea de a gãsi un loc pãrãsit şi cum procedezi?

Alex Iacob (Reptilianul): De obicei mă plimb și când găsesc o clădire mai avariată sau abandonată nu ezit. Ne strângem imediat și găsim o cale de acces. Nu planific astfel de explorări pentru că de multe ori întâmpinăm obstacole și riscuri care ne-ar bloca. Sunt cazuri, în schimb, când caut pe hărți online anumite imobile. Le examinez din fața calculatorului până irosesc toate mijloacele. Adun echipamentul necesar, îmi strâng prietenii și mergem la fața locului.

5365_469686163103723_59844079_n

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Ĩntr-un blog post combini textul (descriptiv) cu imaginile, de ce procedezi în acest mod?

Alex Iacob (Reptilianul): Nu cred că toate imaginile vorbesc cât o mie de cuvinte. Consider că fiecare fotografie este mai valoroasă dacă i se spune povestea. Mizez pe întâmplările unice din spatele fiecărei explorări. Mai mult de atât, este nevoie de câteva precizări privind istoricul locului pentru că blogul meu are și funcia de a informa, pe lângă cea de a atenționa publicul de existența unor astfel de imobile.

62415_4136479373144_1036402075_n

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Care sunt fotografiile care atrag cel mai mult trafic din observaţiile tale de pâna acum?

Cred că cele ale Bucureștiului văzut de sus. Publicul e fascinat de orașul mult mai frumos observat de pe înălțimile blocurilor. Contează și momentul zilei, lumina soarelui la apus, folosirea liniilor de perspectivă sau ale celor de ghidaj. Când reușesc să le îmbin pe toate am parte de toată atenția publicului. De asemenea, oamenii care mă urmăresc sunt intrigați de cadrele cu interioarele unor case părăsite foarte cunoscute, dar în care n-au reușit să intre.

E vorba de curiozitate și mă bucur când reușesc să le potolesc.

13110_4456780660476_9062947_n

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Care a fost cel mai dificil loc în care ai fotografiat ?

Alex Iacob (Reptilianul): Unul dintre cele mai dificile locuri în care am reușit să intru a fost turnul de testat lifturi, IFMA, de la Basarab. N-am cum să povestesc detaliat tot traseul, însă pot spune că am fost nevoit să sar câteva garduri, să trec de sârma ghimpată, să mă fac nevăzut și să ocolesc paznicii. A urmat o mică schemă de alpinism, iar apoi m-am văzut înăuntrul turnului.

Îmi doream mult să ajung aici, iar orice aprobare mi-ar fi știrbit aventura infiltrării și adrenalina pe care o caut. Am urcat 114 metri pe scări pentru a vedea un altfel de București, supus și făcut parcă din plastilină. E o senzație unică, aceea de a crede că poți schimba ceva atât de mare.

INTERVIU: Adina Chitu (La buticul cu filme și cărți) despre ce inseamna sa scrii bine o cronica de film

Interviu content si filmAdina Chitu, detinatoarea blogului  “La buticul cu filme si carti”, ne vorbeste despre acele lucruri care se ascund in spatele unui blog de nisa, cinema in acest caz, de succes. Ce inseamna sa scrii bine? Cat de mult conteaza stilul atunci cand scrii? Ce se cauta in materie de film? Acestea sunt doar cateva intrebari la care Adina Chitu ne-a raspuns bazandu-se pe experienta sa de pana acum.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): De unde a pornit pasiunea de a scrie despre filme si cum te-ai gandit sa faci acest lucru altfel?

Adina Chițu (La buticul cu filme și cărți): Pasiunea de a scrie despre filme a mers cumva natural din pasiunea de a vedea filme. Nu stiu daca inca de la bun inceput m-am gandit sa scriu altfel pentru ca oricum nu citeam prea multe siteuri sau bloguri de film ca sa pot face o comparatie intre ce se scrie si cum altfel as putea eu scrie.

M-am gandit sa scriu intr-o prima faza asa cum simt, apoi scriind mi-am dat seama ca mi-am inoculat un anumit stil, o exprimare pe alocuri bombastica, un stil ce continea analogii si totodata un stil ce voia sa prinda in forma si sonoritatea cuvintelor ceva din sentimentul pe care mi-l dadeau filmele despre care scriam.

Vorbesc la trecut pentru ca intre timp mi-am mai cizelat un pic stilul, am pastrat (sper) sentimentul generat de film si materializat in cuvinte, dar am mai renuntat la unele artificii si exprimari de dragul cursivitatii. Trebuie totusi sa tii la sanatatea publicului cititor.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Sa vorbim putin despre structura unui articol, care sunt elementele structurale pe care bifezi in fiecare articol pe care il scrii?

Adina Chițu (La buticul cu filme și cărți): In timp ce vizionez un film imi vin in minte cateva idei, dar nu neaparat idei de pus intr-un articol, apoi cand ma decid sa scriu despre film imi amintesc acele idei si le transform in cuvinte, de multe ori cand ma apuc de scris un articol arunc doar cateva cuvinte cheie pe ciorna virtuala si mai apoi le leg, de multe ori ma incanta prezenta unor structuri lexicale anume, care fie sunt originale, fie sunt analogii, decat ideea filmului sau ideea despre film in sine.

Inceputul articolelor mele e o chestiune de simtire, dar mai apoi incerc sa dezvolt atmosfera, de obicei ma pasioneaza nota de autor a regizorului si modul in care este folosit spatiul intr-un film. Mai nou ma pasioneaza si montajul asa ca mai arunc cateva vorbe si despre acesta. Insa in afara acestor mici fetisuri incerc pe cat posibil sa creionez sentimentul pe care mi l-a dat filmul, ceea ce incerc sa fac este o scriere…organica, reconstruiesc frazal o simtire sau cel putin asta ma autoiluzionez ca as face.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Poti numi cateva subiecte care se cauta atunci cand vorbim de o publicatie dedicata filmului?

Adina Chițu (La buticul cu filme și cărți): Daca e sa ma uit pe statisticile mele cele mai cautate cuvinte au legatura cu anumite filme, in general cu cele mai putin expuse publicului, insa in egala masura cautarile cuprind si picanterii. In ultima vreme am observat ca au succes articolele despre filme noi, filme despre care se vorbeste mult si atunci oamenii care cauta parerea mea despre filmul respectiv o cauta pentru ca pur si simplu vor s-o auda. Apoi un public ceva mai avizat cauta articole mai interesante despre filme de arta ceva mai vechi, despre noul val francez spre exemplu sau despre cinemtografia coreeana.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Cat de mult conteaza stilul de a scrie, limbajul?

Adina Chitu despre film

Adina Chițu (La buticul cu filme și cărți): Stilul conteaza mult pentru publicul pe care deja ti l-ai fidelizat cat si pentru cel care cauta…altceva sau pentru cel care cauta sa fie persuadat prin mijloace, exprimari noi sa vada filmul.

Stilul este in primul rand important pentru tine ca blogger, asa reusesti sa te individualizezi, sa iesi cumva in evidenta, sa fii aperciat sau sa fii huiduit cum se intampla inevitabil.

Stilul e un stimulent pentru tine si o responsabilitate, stilul trebuie mentinut si dezvoltat in anumite limite, altfel publicul care te urmareste constant va observa modificarile. Stilul e un produs, artistic, dar si mercantil, de a carui expunere si marketing trebuie sa ai mare grija.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Descrie in cateva cuvinte care este nota de autor a blogului “La buticul cu filme si carti”:

Adina Chițu (La buticul cu filme și cărți): Cum spuneam la inceput, incerc sa experimentez un soi de scriitura organica, vreau ca sonoritatea articolelor mele sa iti dea un sentiment apropiat celui pe care l-am trait urmarind un film, vreau sa transmit un impuls aproape magnetic catre publicul cititor, ca el sa perceapa dincolo de a pricepe, sa simta ceva citindu-l. Ceea ce descriu aici se apropie cumva de misiunea literaturii si ca sa inglobez un pic exagerand, ceea ce incerc prin articolele mele e un soi de literatura.

Content advertising

Indiferent de categoria/tipul de content, există o abordare clasică de distribuție a acestuia. Fie că e vorba de e-mail, publishing în cadrul site-ului sau alt tip de publishing web, rămâne o constantă. Nimeni nu vede contentul ca fiind o bucată bună de material publicitar. Cu toate că, din  foarte multe puncte de vedere, acesta depășește ca performanță materialul de publicitate clasic.

Atunci când content marketingul este adoptat în publicitate, obține succes si este considerat ”soluție creativă”. E un pic schizoidă (predispusă la boala mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea) publicitatea clasică, in era digitală, cu limitarile ei și uneori cu legi nescrise si atââât de abstracte și imposibile.

Atunci când publicitatea clasică intră in zona de content marketing, zonă cu specific rezervat, ancorat în realitate si mai puțin orientat catre manipulare, șansele de reușită ale efortului de marketing sunt reduse exponențial.

Content ca ad sau ad ca şi content?

Era digitală le-a schimbat pe toate in fel şi chip. Sunt multe schimbări la nivelul conceptelor de marketing, iar cel mai important element în toată ecuația asta, cred eu, este social media. De la content viral cu scop bine definit, până la content informativ cu rol de brand recall, e un fel de cocktail al principiilor de marketing si publicitate.

Ideile bune rămân idei bune, indiferent de abordarea sau felul în care este numită punerea în practică a unei idei. Comunicare? PR? Digital? Branding? Publicitate sau marketing? Social media whatever?

Piatra de bază rămâne, insă, distribuția. Reach-ul. Expunerea.

Și-atunci: cum putem numi procesul prin care luăm content și-l distribuim? Dau mai jos o serie de idei venite, asa, pe loc:

  • Content spread
  • Content distribution
  • Content reach growth
  • Expunerea contentului
  • Content exposure – am editat ulterior din motive lesne de inteles…
  • Content advertising

Ție care ți se pare cea mai potrivită expresie care să indice practica de a distribui contentul ca parte a eforturilor de content marketing?

Cum își fură unii singuri contentul și căciula

Poate rezista în timp contentul fără…content?  Pot atrage trafic pe termen mediu și lung paginile web a căror strategie de marketing, asta ca să ne exprimăm elegant, constă în păcălirea celor ce navighează pe net?

Site-urile oficiale ale multor din organele media autohtone abundă în titluri-capcană, de multe ori fără nicio legătură cu articolul la care fac trimitere, umflate și rumene ca o gogoașă, dar tot atât de goale de conținut.

Trăim într-o lume dură, e adevărat, dar poate goana nebună după trafic și, în consecință, bani, justifica abdicarea de la orice fel de urmă de reguli și principii? Și vorbim aici nu atât de reguli ale jurnalismului, demult făcute praf de mass media, cât mai ales de principiille stipulate de politicile de marketing.

Or, baza unei relații de succes pe termen lung între un furnizor de bunuri servicii, să zicem, în cazul de față, de content, și clienții săi, ne învață regulile sănătoase ale marketingului, este tocmai încrederea reciprocă.

Câtă încredere mai poate avea un consumator de știri în format electronic față de un site care îl amăgește cu promisiunea unui conținut incendiar, pentru ca, după ce a accesat pagina în cauză, să dea peste un mare fâs, să nu găsească poza promisă în titlu sau să fie nevoit să citească un articol scris mecanic, de multe ori nu cu mult mai lung decât titlul însuși?

Este deja proverbială adaptabilitatea românească, asta ca să nu spunem șmecheria, dar sunt oare ingeniozitatea și inventivitatea site-urilor autohtone de știri, metodele lor neortodoxe de a-și atrage cititori, de bun augur pentru un internet românesc de calitate? Sau vom avea în viitorul apropiat, în măsura în care nu avem deja, un spațiu virtual echivalent cu un bâlci al titlurilor false, al păcălelilor și țepelor de tot felul?

Răspunsul la această întrebare poate fi dat de povestea cu Petrică și lupul. Și, cu atât mai trist în cazul de față, în loc de lup se poate spune și faliment.

Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#2

Acum câțiva ani, nu mulți, am citit indicațiile unui incubator de afaceri din România: …nu acceptăm proiecte/business-uri focusate pe conținut…. Mi-am zis atunci că au dreptate.

Acum îmi dau seama cât am greșit.

Content framing-ul este cea mai mare afacere a mediului online.

A fost dintodeauna, dar e nevoie de ceva imaginație să-ți dai seama de asta. Ce au în comun unele dintre cele mai de succes site-uri din lume în momentul de față? Răspunsul este unul simplu: content framing.

  • Facebook: cea mai mare echipă editorială din istoria scrisă a umanității – plăți către autori = 0 USD 
  • Motorul de căutare Google: cel mai mare publisher din istoria omenirii – plăți către autor = 0 USD 
  • Youtube.com: cel mai mare post TV din istoria televiziunii – plăți către autori/producători = 0 LEI (în cel mai bun caz, split revenue) 
  • WordPress: cea mai populară platformă de publishing din istoria omenirii – plăți către autori = 0, încasări 0 în acest caz, dar venituri sunt. 
  • X whatever site de content share: miliarde de afișări lunar, încasări ads – plăți către autori = 0 

Ce fac ele de fapt? Content framing… 

Și-atunci de ce monetizarea contentului este moartea pasiunii?

Simplu: Trebuie s-o faci foarte bine. În cazul unui site de content de nișă, proporțiile sunt mult prea mici pentru a-i genera succesul. Mai ales dacă nu te afli în english world.

Îmi aduc aminte în urmă cu mulți ani, pe la începuturile mele în mediul online, am făcut cel mai activ blog internațional de news în limba engleză. Un proiect de publishing pe un blog, folosind același principiu al content framing-ului.

CBS, NBS, CNN, toți marii publisheri internaționali depuneau eforturi să țină updatat blogul internațional dezvoltat de mine – cu puțin ajutor, ce-i drept. Ce făceam? Content framing.

Google a închis blogul, acesta fiind pe platforma Blogger, probabil echipa de tehnic din spate s-a speriat de viteza cu care apăreau noutățile în cadrul acestui blog…

Publicitatea, moartea pasiunii.

M-am tot întrebat în ultimii ani, atât în perioada de boom economic din România, cât și după, cum e posibil să termini psihic clienții/audiența prin publicitate agresivă – pe deasupra contentului – iar în content să nu bagi mai nimic.

Asta cred c-ar trebui să înțeleagă responsabilii de spendul companiilor în online media, de pe la noi și chiar de pe-afară: că degeaba bagi bani în content framing (publicitate), dacă în content deloc…

Modelul actual al monetizarii conținutului, în contextul democratizării publishingului și al independenței față de “the big boys”, este unul învechit. Rău de tot.

Interviu cu Gabi Nistoran (Web-analytics.ro) despre content și Google Analytics

Gabi Nistoran, fondator și susținător al Web-analytics.ro, este online marketer specializat în web analytics și performance marketing, fiind Google Advertising Professional (AdWords & Analytics Qualified Individual).

Contentpedia: Ce poate indica GA cu privire la content?

Gabi Nistoran

Gabi Nistoran: Una dintre secțiunile principale din Google Analytics este despre content. Putem vedea ce conținut din site are succes, generează engagement, fidelizează vizitatorii sau îi face să se aboneze și la alte canale (newsletter, RSS, social media etc.).

Pe lângă afișările paginilor, poate fi setat să indice și ce fac vizitatorii în acele pagini (de exemplu dau Play la video, descărcă un pdf sau se abonează la newsletter).

Un site de conținut trebuie să își seteze în analytics obiective (Goals) de engagement, de exemplu obiectiv ca vizitele să aibă peste 5 pageviews sau o durată de peste 3 minute, și apoi să urmărească ce conținut și ce surse de trafic au reușit să genereze astfel de vizite.

Foarte interesante mi se par și rapoartele de Site Search, în care vedem ce se caută în site-ul nostru, pentru că apoi să creăm content pe subiectele căutate sau să îl evidențiem mai bine în site, dacă îl avem și totuși vizitatorii nu îl găsesc prea ușor.

Să nu uităm nici de features mai noi din GA, precum Content Experiments care ne ajută să testăm în același timp mai multe versiuni pentru aceeași pagină ne spune care dintre ele are succes mai mare în îndeplinirea obiectivelor site-ului.

Contentpedia: Ce concluzii simple putem trage despre content cu GA?

Gabi Nistoran: În primul rând m-aș uita la ce aduce vizite (Traffic Sources & Landing Pages), ce conținut menține vizitatorii pe site (Visitors Flow) și ce îi face să revină. Putem observa pattern-uri, de exemplu cum articole la care nu ne așteptăm aduc mult trafic din motoare de căutare și astfel știm în ce fel de conținut să investim în continuare.

Apoi, cu ajutorul Advanced Segments putem compara segmentul celor care au văzut multe pagini din site vs. al celor care au văzut puține. Toate aceste date ne ajută să creăm conținut de succes și să știm unde e mai eficient să îl promovăm.

Contentpedia: Ce rol are contentul în marketing-ul online al unui business?

Gabi Nistoran: Cred că are un rol major care va face diferența între un business care are doar un site „carte de vizita” și pagini inactive în social media, și un business care reușește să își țină potențialii clienți aproape. Content-ul este potrivit și pentru poziționarea unui business.

Contentpedia: Merită investit în content dpdv eficientă (în comparație cu alte acțiuni de marketing online – Adwords, alt tip de ads, social media, etc.)?

Gabi Nistoran: Este unul dintre cele mai eficiente canale de marketing online. Să nu uităm că acesta ajută și la succesul altor canale, precum SEO, social media sau email marketing. De asemenea, pagini cu conținut mai bun vor duce în timp costuri mai mici de AdWords pentru același trafic. Metodele intruzive de marketing online funcționează pe termen scurt, spre deosebire de content marketing care aduce valoare adăugată și pe termen lung.