Un tool gratuit de audit content/conținut site-uri companii

Instrumentul ia la puricat tot conținutul / contentul publicat pe site-ul companiei și îl compară cu cel al concurenților. Trage și prezintă concluzii și informații foarte valoroase despre locul pe care îl ocupă un site în diverse comparații în funcție de content și calitatea acestuia.

De la comparații cu privire la cât content are o companie și cât content au concurenții, până la analize cu privire poziționarea companiilor prin prisma analizei conținutului: fie titluri, fie propoziții, paragrafe și felul în care sunt structurate prin intermediul elementelor de text bold/italic sau liste (numerotate sau nu).

Aplicația poate fi accesată aici.

Acest tool a fost dezvoltat de agenția de content Mediawrite cu scopul de a oferi companiilor un punct de vedere relevant pe zona de content marketing. În baza rapoartelor generate de aplicație se pot trage concluzii cu privire la diversele acțiuni ce trebuie intreprinse pentru a excela în domeniul digital prin intermediul conținutului.

Despre content cu Unilever Food Solutions

Ce este ufs.com: blog/site, magazin online sau catalog prezentare produse?

Dupa un 2017 incarcat si culminant, compania relanseaza site-ul de inspiratie din anii anteriori, intr-un format online, mult mai complex si integrat: www.ufs.com. Fie ca ne adresam bucatarilor aflati la inceput de drum, bucatarilor profesionisti cu experienta, managerilor de locatii HoReCa sau celor care concep si deruleaza evenimente, putem in prezent oferi informatii utile, complete pentru fiecare in parte.

Sectiunea “Inspiratie zi de zi” este cea care ofera cele mai multe informatii si noutati pentru utilizatorii nostri. Dupa cum sugereaza si numele, aceasta ofera inspiratie pentru bucatari. Elementul comun din intregul continut il reprezinta pasiunea pentru bucatarie. In aceasta sectiune se gasesc articole despre ceea ce inseamna bucatariile lumii, despre cum se construieste un eveniment din punct de vedere al meniului, despre beneficiile utilizarii produselor noastre profesionale, descrieri ale campaniilor noastre ce implica adesea tombole cu premii si concursuri, dar nu in ultimul rand, materiale descarcabile si video-uri cu numeroase retete si sfaturi de la bucatari pentru bucatari.

In sectiunea “Produse” profesionistii pot avea contact cu toate produsele Unilever Food Solutions. Acolo ei pot gasi descrieri complete si le pot comanda. Intrand in contact cu agentii nostri, bucatarii vor scuti din timpul alocat cumparaturilor, ba mai mult, vor primi indrumare privind completa utilizare a acestora.

Ca si sustinere a continutului din online, desfasuram anual o agenda de evenimente care nu se limiteaza la Bucuresti; cu ajutorul bucatarilor si ambasadorilor UFS reusim ca in intreaga tara sa desfasuram workshop-uri, sa derulam concursuri care sa stimuleze creativitatea si sa-i valorizeze pe cei mai inspirati. Aceste evenimente se desfasoara sub cupola Unichef, un program educational destinat bucatarilor aflat la inceput de drum, care pot invata de la cei mai experimentati tainele bucatariei. Pentru mai multe detalii puteti accesa sectiunea Unichef de site.

Concursurile si tombolele cu premii pe care le concepem, adresate bucatarilor profesionisti si celor care lucreaza in domeniul HoReCa au devenit o constanta pe intreaga durata a anului. Profesionistilor nostri bucatari nu le ramane decat sa stea cu ochii pe pagina noastra de Facebook ca sa nu rateze startul, sa verifice constant homepage-ul nostru www.ufs.com si sa se aboneze la newsletter-ul nostru: www.unileverfoodsolutions.ro/abonare .

Urmatoarea noastra campanie are startul luna aceasta si am pregatit premii UFS incantatoare!

Unilever Food Solutions este prezent online în peste 30 de țări. Câte persoane sunt implicate în producția și adaptarea de conținut?

Operand in peste 70 de piete din intreaga lume, “Unilever Food Solutions” este unitatea specializata in serviciul alimentar (HoReCa) al Unilever. Portofoliul nostru cuprinde multe dintre brandurile de top din lume, cum ar fi Knorr, Hellmann’s, Rama si Carte D’or.

Echipa este una complexa, alcatuita din membri care nu numai ca sunt bine instruiti, ci sunt si pasionati de domeniul in care ne dorim sa fim cei mai buni, ceea ce ii determina sa fie cu atat mai creativi.

Este destul de dificil de estimat numeric personalul implicat, cu atat mai mult cu cat colaboram si cu o serie de agentii partenere pe anumite proiecte de online sau atunci cand evenimentele organizate o impun.

Cine sunt autorii conținutului Unilever Food Solutions? (atât în România cât și la nivel internațional)

Continutul Unilever Food Solutions este creat in colaborare cu bucatarii nostri directi, membri permanenti ai echipei, dar si de bucatari ambasadori, atat in Romania, cat si la nivel international. Efortul comun nu face decat sa descopere si sa puna in practica retete noi, combinatii inedite de ingrediente sau solutii fiabile pentru industria in care activam.

Avem privilegiul de a colabora cu nume valoroase pentru gastronomia noastra, care intre timp au devenit si ambasadorii Unilever Food Solutions. Chef Iosif Stefanescu, Chef Ovidiu Nicu Procopet, Chef Constantin Ghimpu sau Chef Adrian Pop sunt doar o parte dintre cei care vin in intampinarea dorintei noastre de a-i instrui pe cei aflati la inceput de drum, dar si pe cei mai buni dintre profesionisti.

Ca un plus-valoare, reprezentantii de vanzari si bucatarii “Unilever Food Solutions” au construit in timp o comunicare valoroasa cu beneficiarii produselor noastre, cei care ne ofera cel mai corect feedback in ceea ce priveste calitatea acestora, nevoile pietei si de ce nu, iau pulsul tendintelor care se creeaza.

Dorim sa adoptam un limbaj prietenos, ca de la bucatar la bucatar, usor de asimilat de catre un incepator dar si suficient de provocator pentru un experimentat.

Cum poate fi definită audiența Unilever Food Solutions? (atât în România cât și la nivel international)

In principal, audienta Unilever Food Solutions este formată din bucatari profesioniști, de la cei aflati la început de drum, pana la cei mai experimentati dintre ei, administratori sau manageri de locatii, dar si distribuitori si reprezentanti de vanzari. Primim insa aprecieri si sustinere si de la cei care vor sa incerce, sa experimenteze in propria bucatarie, nu pentru ca profesia le-o cere, ci pentru ca ii indeamna pasiunea.

Ce vedeți mai important pentru proiectul Unilever Food Solutions: zona de video, social media, blog/site ( conținut publicat ) sau magazin online/catalog produse?

Este destul de dificil sa faci ierarhii atunci cand doresti echilibru. Pentru ca noi asta ne dorim: sa oferim produse de calitate la pachet cu un continut echilibrat, solutii profesionale prietenoase, usor de accesat si fireste, in pas cu tendintele si tehnologia.

De aceea, de exemplu, am creat “Unichef” – aplicatia online care ofera un sistem de invatare stabil si de perfectionare continua, oferindu-le accesul la materiale inovative, instruiri constante sau la retete si sfaturi pretioase.

In ultimii ani am inceput sa dezvoltam mai mult partea de video content si social media, dupa ce am remarcat un interes crescut al bucatarilor catre aceste zone. Tendinta spre digitalizare a continutului ne provoaca sa fim creativi, dinamici si sa tinem astfel atentia treaza pentru un domeniu care, cel putin din punctul nostru de vedere, nu va inceta sa surprinda.

Vom face o prioritate din dezvoltarea educatiei culinare in Romania, inclusiv in ceea ce priveste oferirea constanta de informatii utile si inspirationale pentru bucatari.

In plus, dorim sa ducem partea de concursuri la un nivel cat mai competitiv de la an la an.

Va invitam sa intrati pe site-ul ufs.com pentru a fi alaturi de noi in aceasta expeditie culinara!

Media și agențiile creative&comunicare puse la colț de democratizarea publishingului

De un deceniu încoace se manifestă, pentru prima dată în istorie (și-n societate), libertatea de exprimare/comunicare/publicare și cea de acces la informație și conținut, la o scară nemaiîntâlnită în istorie. De 500 de ani încoace nimic nu are amploarea pe care o au internetul, digitalul și conținutul în acest format.

Când, așa cum estimez eu, sub 10% din (timpul) atenția utilizatorilor de internet se mai află în conturile mass-media, ambele industrii sunt puse în dificultate. Media și comunicare.

Industria de media este în dificultate pentru că nu mai are capacitatea…

Audiența Facebook nu este publică. Cea a Youtube nici ea. Cea a Google, nici vorbă. Cea a tuturor blogurilor și a diverselor site-uri (de nișă sau nu) nici ea. Pe ici și colo sunt câteva date publice. Atenție, într-un numitor comun: sesiuni / timp / om / device. Știu, platformele de ads dau niște cifre. Și eu pot să dau niște cifre: blogu’ ăsta e vizitat de 1 milion de oameni pe zi […]

Dacă s-ar face publice într-un numitor comun, cifrele astea ar putea face o comparație coerentă cu cifrele înregistrate de jucătorii clasici din industria de media și dimensiunea, imensă în opinia mea, a ceea ce înseamnă democratizare a publishingului.

De aici și concluzia că industria de media nu mai are capacitatea de a atrage nici audiența și nici, evident, bugetele: eu am devenit publisher, el a devenit publisher, noi am devenit publisheri, ei au devenit publisheri… democratizare a publishingului…

Industria de comunicare nu mai are creativitatea

Te duci în fața unui client cu un portofoliu și un set de realizări creative. N-ai cifrele: n-ai la îndemână numărul de fani pe care îi are un influencer, n-ai la îndemână numărul de vizualizări pe care le are un clip postat pe Youtube de un influencer. El știe să relaționeze cu audiența. Tu, ca agenție, ai un minus. Ești obligat să faci ads, iar un publisher independent este obligat să facă conținut pentru audiență.

E o comparație a merelor cu perelor, comparație și eroare în care foarte mulți vor pica: adică să compari popularitatea unei bucăți de conținut video produsă de un publisher independent cu popularitatea pe care o are o bucată de conținut video sub formă de spot publicitar, publicat pe Youtube.

Mulți marketeri și business owneri privesc cu interes ceea ce se întâmplă între un influencer și audiența acestuia (pe blog, pe Facebook, pe Youtube, pe Twitter, Instagram sau mai știu eu pe ce platformă), atunci când vine vorba de conținut. Însă ceea ce nu înțeleg ei, de cele mai multe ori, este că influencerul nu generează zgomotul și interacțiunea pe care o generează în relația cu audiența încercând să vândă ceva, ci o face pe alte principii.

Însă și merele și perele sunt raportate la aceiași indicatori. Atât bucata de content publicitar, cât și bucata de content produsă de un  publisher independent (influencer dacă vrei să-l numești așa). Se compară popularitatea unei prezentări de companie cu popularitatea unei postări virale de pe Facebook. Doar un exemplu de măsurat mere cu pere.

Asta este o eroare gravă, pe care o fac majoritatea brandurilor ce își încearcă mâna în colaborări cu publisheri independenți (influenceri, bloggeri sau cum vrei să-i numești).

Însă subiectul acestei postări este că agențiile de comunicare sunt puse la colț de aceste armate întregi de creativi aduși de democratizarea publishingului. Profesionalismul nu mai este o noțiunea abstractă, ea a devenit ceva palpabil prin cifrele mediului digital. Dacă ieri puteai afirma că ești creativ și cu priză la public, azi cifrele de digital te contrazic în timp real. Iar ei, publisherii independenți, intră, cu bucățile lor de content, în competiție directă cu agențiile ce până ieri erau producătoarele creativității în domeniul comunicării.

Nu-s puține proiectele de comunicare în care rolul/munca creativă este pusă pe umerii publisherului independent (blogger, vlogger, etc), care îndeplinește rolul creativ atribuit până mai ieri agențiilor. El face munca în locul agențiilor creative, de comunicare.

Fenomenul democratizării puslishingului a adus o situație uimitoare pe care nu mulți o intuiau în urmă cu 5-10 ani: toate talentele creative într-ale comunicării sunt puse într-o listă cu cifre exacte de succes și priză la public. Iar în această listă de opțiuni creative de comunicare se află, într-un colț, și opțiunile oferite de agențiile creative/comunicare.

Iar astfel acestea sunt puse la colț de democratizarea publishingului.

Photo by Zachary Nelson on Unsplash

Content marketing: text, grafic, audio sau video?

Asta este o întrebare capcană…

Formatul conținutului nu este litera de lege în jurul căreia să fie orientată cârma content marketingului companiei tale. Formatul – text, grafic, audio sau video – este doar una dintre variabilele problemei unui content marketing eficient. Suntem tentați să ne gândim la formate pentru că decenii la rând scrisul era ziar, fotografia/grafica erau tot pe hârtie, radio era audio, iar video era televiziunea.

De vreo 25 de ani lucrurile s-au schimbat.

În digital și internet poți face o animație text, care să aibă audio, să conțină grafică și care se prezintă sub formă de video cu un personaj…  interactiv…

Ce zici de mesaj?

El este baza.

Tot conținutul comunică ceva. Un mesaj. O stare. Fie că o face printre rânduri, fie că o face strategic și logic, fie că o face prin eu mai știu ce tehnică, mesajul este punctul de plecare al oricărei acțiuni de content marketing. Este greșit să pleci în efortul de content marketing de la un insight precum acela că utilizatorii internetului consumă din ce în ce mai mult conținut video. Ei făceau chestia asta, așa cum o arătau studiile acum câțiva ani, pentru că din ce în ce mai mulți artiști intrau pe Youtube cu clipuri video.

Mesajul în content marketing este independent de format.

Ce zici de audiență?

25-35 sau 35 – 45? Care e demograficul pe care îl țintești?

Este greștit să tratezi lucrurile atât de simplist. O astfel de abordare poți avea în zona de publicitate sau media. Rating, reach, expunere sunt cifre specifice preistoriei (perioadei în care nu exista internet și digital). Cifrele mari, în termeni de audiențe demografice, sunt importante în media și publicitate.

În content marketing vorbim altfel despre audiențe.

Marketingul ne învață că e nevoie de zeci de modele și zeci de branduri de autovehicule pentru a satisface o piață. Pentru că marketingul știe ce vrea consumatorul. Media știe ce vrea audiența. Sunt două chestii diferite.

Este esențial să cunoști preferințele de format (text, grafic, audio, video) ale acelui grup restrâns din audiență către care vrei să comunici ceva.

Ce zici de context?

Când userul este la birou, la metrou, la gară sau la volan? Când ai livra content text, când grafic, când audio și când video? Dar când caută în Google, când stă pe Facebook sau când citește un anumit content pe internet: pe ce format de content ai merge?

Treaba cu contextul este foarte delicată în content marketing.

Contextul în care omul caută servicii oferite de compania ta e unul. Contextul în care omul citește presa e altul. Contextul în care omul se dă pe wall-ul de Facebook e altul. Content marketingul se laudă, în teoriile vehiculate în ultimii ani la nivel internațional, că nu este intruziv. Și de aici și treaba delicată: în ce context poți să apari cu contentul tău fără să deranjezi omul?…

Miroase a publicitate…  Fie că e în format text, fie că e grafic, fie că-i audio sau că e video.

 

Noua ordine în marketing și comunicare

Mai puține minciuni, mai multă informație.

Internetul nu s-a născut ca să poată debita aberații un copywriter despre „lifturi care sunt create pentru a fi utile…” (d-aia nu citesc userii internetului textele)

Digitalul nu s-a născut ca să poți face retargeting/remarketing pe un client care a cumpărat deja…

Inteligența artificială, în viitor, nu va încerca să reînvie monstrul odios numit publicitate… cu toate că vor fi încercări…

Informație. Informație. Informație.

Despre asta e vorba. Sau content/conținut, că sunt aproape* același lucru.

Care circulă rapid. Care e servită într-o formă excelentă. Care apare, ca prin minune, la momentul potrivit.

Simplu. Nimic complicat. Digital, internet și content/conținut (informație).

* = De mai mulți ani încerc să găsesc un termen universal valabil pentru mulțimea de tipuri de content/conținuturi ce sunt publicate în digital: de la clipuri video, la grafice, la texte, în varii forme și structuri. Toate poartă cu ele o informație, dar vin, unele, cu ceva mai mult. Și nu le poți numi doar „informație” pe toate, cum nici nu le poți numi, sec: clipuri video, grafice sau mai știu eu cum.

Sursă foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Conspiracy.jpg

Interviu despre UX și conținut cu Eugen Potlog, Founder&Chief Optimizer UX Studio

Ce este sau ce înseamnă UX?

Cu toate că ar trebui să fie suficient de clară expresia în sine – User Experience (experiența utilizatorului) – termenul de UX este, deseori, definit și înțeles greșit sau incomplet.

User Experience se referă la experiența pe care o primește un utilizator, atunci când interacționează cu o interfață. Cel mai frecvent, termenul de UX este confundat cu termenul de design grafic și asta deoarece mulți dintre designerii grafici și-au însușit titulatura de UX Designer, chiar dacă în rolurile lor folosesc metodologiile de UX puțin sau chiar deloc.

Designul grafic este o componentă importantă, dar mică în tot ce înseamnă User Experience. O altă confuzie des întâlnită este între termenul Usability și User Experience. Astfel, prin Usability înțelegem cât de bine funcționează un sistem astfel încât utilizatorii să-și poată îndeplini sarcinile eficient, eficace și cu satisfacție. User Experience este un domeniu mult mai larg, iar Usability este doar o parte din tot ce înseamnă UX.

Ce legături există între UX și conținut / content digital?

Componenta de comunicare, reprezentată de obicei prin conținutul care apare într-o interfață, este foarte importantă în crearea unei experiențe de utilizare plăcută. Pe lângă relevanța pentru utilizator a conținutului, este important și cum este prezentat acesta.

Conținutul trebuie să fie ușor identificabil și accesibil, să fie lizibil atunci când e vorba despre texte, să fie de o dimensiune potrivită și prezentat astfel încât să fie ușor scanabil. Desigur, acestea sunt doar câteva dintre elemente.

Dacă vorbim, de exemplu, despre un text scris sub forma unui articol pe un site, trebuie să înțelegem foarte bine comportamentul utilizatorului care interacționează cu textul respectiv. Textul trebuie să fie lizibil, adică de o anumită dimensiune, cu un anumit font și un anumit contrast față de fundal, spațiat și aliniat într-un anumit fel, să conțină „cârlige” vizuale pentru a-i atrage pe utilizatorii care scanează textul, adică să aibă titluri, subtitluri, imagini, bullet points. Dacă vorbim despre cuvintele din meniuri sau de pe butoane, acestea trebuie să fie clare, concise, fără a produce erori de interpretare.

Sunt multe metode prin care poate fi optimizat un conținut digital astfel încât să îmbunătățească experiența utilizatorilor, dar cel mai eficient este să evaluezi pentru fiecare caz în parte care este abordarea potrivită.

Ce recomandări poate face o agenție de UX unui creator de conținut digital?

Primul lucru pe care ar trebui să îl facă un creator de conținut digital pentru a crea o experiență plăcută este de a-și cunoaște foarte bine audiența pentru care este creat conținutul.

Se pot dezvolta user personas, customer journies și alte metode pentru a identifica mai bine nevoile, durerile, întrebările și alte informații despre utilizatori în diferite momente de interacțiune cu interfața. Euristicile și bunele practici sunt iarăși un punct bun de pornire. Apoi trebuie doar să intre în obișnuință să testezi și să validezi idei de optimizare a experienței utilizatorilor.

Cum ar putea fi definit un conținut de calitate prin ochii unei agenții de UX?

Conținutul de calitate este cel care răspunde nevoilor celor care interacționează cu acest conținut. Ceea ce înseamnă că un conținut trebuie, printre altele, să fie relevant, clar, ușor de parcurs și să aducă o valoare suplimentară.

Cine ar trebui să aibă primul cuvânt în cadrul unui nou proiect web: dezvoltatorul de conținut sau cel de user experience?

Primul cuvânt ar trebui să îl aibă utilizatorul căruia îi este destinat proiectul web. Apoi, dezvoltatorul de conținut și cel de user experience trebuie să lucreze împreună cu alți specialiști pentru a satisface nevoile și a crea aceasta experiență plăcută de interacțiune cu noul proiect web.

Despre Eugen Potlog

Eugen Potlog are peste un deceniu de experiență în online, pe care o folosește în calitate de Founder&Chief Optimizer @UX Studio. De-a lungul carierei, Eugen a colaborat cu companii precum eMAG, Flanco și Banca Transilvania. Pe lângă experiența extinsă în ecommerce și marketing online, Eugen este UX Certified de Nielsen Norman Group și Certified Optimizer de ConversionXL Institute. În cadrul UX Studio, Eugen oferă servicii de optimizare a experienței utilizatorilor și a ratelor de conversie.

 

Cum se va face marketing online / digital în 2018?

A fost lansată ediția cu numărul 5 a studiului Trenduri DOT ro marketing online / digital – cel mai important studiu de specialitate pe tema tendințelor din marketingul online / digital din România.

Participarea în cadrul studiului îți oferă acces la un simulator split buget 100,000 euro în marketing digital, acces la o lista de peste 57 de practici /tactici de marketing online / digital și acces la o lista de peste 45 de obiective de marketing online / digital.

Poți participa aici.

 

ROI-ul în content marketing

Dai câteva sute de euro pe hosting anual pentru că, deh, trebuie să ai o căsuță de e-mail și un site. Investești câteva mii de euro, o dată la 3-4 ani, într-un nou site pentru că al naibii design se învechește odată cu trecerea timpului. Pe Facebook și Twitter trebuie să ai prezență. În AdWords și Facebook Ads cheltuiești cât te lasă inima[…].

Cum se face, totuși, că atunci când vine vorba de investiție în conținut apare întotdeauna problema returnului investiției.

Dacă hostingul e necesar, noul site și el este necesar, prezența în social media este necesară, cum se face că conținutul / contentul nu face și el parte dintre cele necesare? Cu toate că este la baza marketingului online / digital.

Ce ROI are investiția în găzduirea site-ului? Sau ce ROI are la zi refacerea site-ului făcută în urmă cu 2 ani? Ați încercat să faceți un astfel de calcul?

ROI-ul

Wikipedia ne zice pe scurt că: Return on Investment (ROI) is the benefit to an investor resulting from an investment of some resource. Care va să zică, ROI-ul reprezintă beneficiul rezultat ca urmare a unei investiții de resurse. Facem puțin abstracție de zona financiară.

Investiția în hosting asigură funcționarea e-mail-urilor, susține site-ul. Investiția în noul design al site-ului asigură o imagine la zi și asigură din când în când generarea unui contact de afaceri. Investiția în social media comunică faptul că compania este activă și sociabilă.

Nimic despre bani. Și totuși sunt beneficii ale investițiilor.

Ce ROI se cere de la content?

Dacă iei la bani mărunți fiecare propoziție de-a companiei sau fiecare producție de conținut publicat în digital de companie poți trage concluzia că o mulțime de mesaje cheie ale companiei au ajuns la clienți și potențiali clienți. Ba chiar o mică parte din audiența conținutului a și generat new business – prin proprietățile pe care le are conținutul, prin comunicarea pe care o face.

Așa cum publicitatea, înainte de toate, atrage trafic de potențiali clienți, așa și conținutul are ROI-ul său atunci când comunică și informează audiența. Așa cum de la refacerea site-ului se așteaptă o nouă imagine și o îmbunătățire a volumului de clienți generați, așa și pe partea de content ROI-ul se poate traduce într-o comunicare mai optimizată, mai eficientă.

Iar acestea sunt returnuri ale investiției.

Ziceam mai sus că facem puțin abstracție de treburile financiare când vorbim de ROI. Se spune că digitalul este măsurabil pe toate părțile. Sunt 100% convins că nu există vreo companie care să fi făcut o analiză amănunțită cu privire la ROI-ul investiției în ultima refacere a site-ului companiei. Sau sunt 100% convins că nu sunt companii care să aibă un calcul la zi cu privire la ROI-ul prezenței în social media – atenție, un calcul exact.

Deci, în digitalul despre care se spune că este 100% măsurabil, există totuși returnuri ale investițiilor care nu apar ca cifre, dar sunt luate în calcul. Iar de foarte multe ori returnul conținutului / contentului nu este luat în vedere / în calcul.

 

Generarea de clienți în B2B și content marketingul

La un moment dat, discutam cu cineva care mi-a spus că un deal nu se închide online. Adică nu poți pur și simplu să obții un client, în B2B, doar prin simplul fapt că acel potențial client a vizitat site-ul.

E nevoie de întâlniri, e nevoie de participări la târguri, la conferințe, la seminarii, e nevoie de discuții. Nu poți pur și simplu să convingi un potențial să lucreze cu compania ta doar prin intermediul unui site, prin intermediul unei pagini de internet.

Că cică așa merg lucrurile. În joc sunt multe aspecte legate de încredere, de înțelegerea produsului sau a serviciului oferit, chestii legate de înțelegerea companiei cu care se lucrează și multe alte chestii de genul ăsta.

Și pe bună dreptate…

Când site-ul companiei nu are conținutul potrivit este normal să fie așa. Când conținutul nu oferă potențialului client informațiile esențiale pentru a-l convinge să devină client, evident, e nevoie de efort suplimentar de vânzări pentru a închide un deal.

E nevoie de telefoane, participări la seminarii, participări la târguri și conferințe, e nevoie să construiești awareness, e-mail-uri, prezentări custom, propuneri personalizate, întâlniri – timp investit, bani investiți.

Și totuși există conversie…

Content marketingul poate închide deal-uri în B2B doar prin simple vizite ale unui site. Punct. Cine are altă părere înseamnă că nu s-a aplecat destul asupra problemei de content marketing. Dacă acel site oferă conținutul/informația cu cap, dacă conținutul oferă potențialului client toate informațiile de care are nevoie și în felul în care le poate înțelege ușor, atunci, prin content marketing poate fi bătută palma foarte repede pe un contract în B2B.

Se economisește timp. Și chiar mai mult de-atât, dacă pe nișa respectivă un anumit site iese în față cu un content marketing eficient, poate duce la creșterea efectivă a numărului de clienți generați.

Când în content marketingul făcut în cadrul site-ului nu s-a investit destul, trebuie investit pe celelalte părți:

  • Trebuie cheltuit mai mult în atragerea de utilizatori pe site (pentru că cei atrași nu se convertesc)
  • Trebuie depus un efort imens de informare a clientului dacă aceasta a decis să devină lead (să dea un email, să dea un telefon, să stabilească o întâlnire)

Toate aceste investiții pot fi evitate foarte ușor dacă se acordă atenție pe zona de content marketing în cadrul site-ului companiei. Și, da, nu este un mit, se pot încheia deal-uri în B2B dintr-un singur foc, din simple vizite pe site-ul companiei.

Content marketingul termenilor contractuali

BCR a lansat o campanie prin care marketează termenii contractuali cu ajutorul unor reputați jurnaliști/scriitori. Ioan T. Morar, Simona Tache și Vlad Petreanu sunt jurnaliștii/scriitorii ce au redefinit în scris contractele BCR. Din informațiile disponibile, se pare că aceste materiale scrise vor fi distribuite în format broșură format fizic. Aceste materiale explică următoarele produse/servicii bancare: creditul de consum, creditul imobiliar și cardul de credit.

Mie unul mi se pare una dintre cele mai interesante campanii de content marketing derulată în ultimul timp în România.

Cred că pe această zonă, a contractelor semnate cu băncile, la ordinea zilei se află frica cu privire la termenii la care te angajezi atunci când semnezi un contract. Există un impediment, o dificultate în a-l convinge pe potențialul client să semneze un contract. Această campanie aduce lumină în această zonă, iar astfel rezolvă ecuația încrederii care este atât de necesară în marketing pentru a transforma un potențial în client.

Ăsta ar fi un plus obținut de această campanie.

Tot prin această campanie cred că este rezolvată și o altă problemă: cea a beneficiilor oferite de bancă, beneficii ce în general rămân neobservate, trec neobservate atunci când se pune problema semnării unui contract bancar.

Acesta ar fi un alt punct obținut de această campanie.