Aveți o idee de content, dar nu aveți resurse?

Ideile și conceptele de content sunt la ordinea zilei. Exemple și direcții pe care să se meargă în activitatea de content marketing sunt publicate pe internet cu miile. Dar de multe ori nu există resursele necesare pentru a pune în practică o acțiune de content.

Nu-i nimic.

O agenție de content marketing vă poate ajuta cu realizarea campaniilor de content marketing. O agenție cum este Mediawrite, agenție ce susține acest blog, vă poate ajuta să puneți în practică acele idei pe care le aveți dar pentru care nu aveți resurse interne.

Fie că vorbim de acțiuni de e-mail marketing

În cazul în care aveți la dispoziție o bază de date de contacte de clienți sau potențiali clienți, e-mail marketingul este un canal extrem de puternic prin intermediul căruia, alături de o agenție, puteți obține rezultate.

Fie că vorbim de website marketing

Site-ul este piatra de temelie a unui marketing digital sănătos. Dacă ideea pe care o aveți implică utilizarea site-ului, însă nu aveți resursele necesare pentru a implementa conceptul de content marketing în cadrul site-ului, Mediawrite vă poate ajuta.

Fie că vorbim de social media marketing

În managementul canalelor social media conținutul este cuvântul cheie. El este combustibilul ce susține o prezență serioasă. Dacă compania Dvs. nu stă bine din acest punct de vedere, adică din punctul de vedere al implementării ideilor de conținut, o agenție, cum este Mediawrite, vă poate ajuta să le duceți la bun sfârșit conceptele pe care le aveți.

Despre

Mediawrite este una dintre primele agenții românești ce s-a concentrat în jurul conținutului digital, iar experiența dobândită în cei peste 5 ani de activitate și 70+ proiecte de content implementate, vă oferă garanția că ideile Dvs. se află pe mâini bune.

 

Content împărțit la buget egal volum conversie

Suntem la 25 de ani de internet în fața unei dileme mari: dacă mediul digital este sau nu un mediu asemănător cu celelalte (print, radio, tv), medii în care apariția unui brand sau prezența acestuia necesită investiții. Mediul digital este de departe unul totalmente diferit de tot ceea ce s-a cunoscut până în momentul de față.

Google sau Facebook, Twitter sau LinkedIn sunt medii de distribuție a conținutului. Sunt și formate de distribuție, sunt și platforme. Sunt publicații în sine sau sunt entități media în care apariția costă.

Efortul de a distribui cu cap conținut în rețelele sociale, efort întâlnit atât de mult în practicile magazinelor online, tinde să fie unul inutil în contextul în care platformele de distribuție content sunt atât de zgârcite în a oferi brandurilor / companiilor din spațiile media deținute. Platformele mai sus menționate au devenit atât de zgârcite în a oferi chiar și acces la conexiunile unui brand în cadrul acestora.

Există buget, există apariție

Toată ecuația social media, toată ecuația marketingului digital prin intermediul platformelor mai sus menționate este redus la momentul actual la bugetele alocate.

Speranța de a obține apariție prin diseminarea de conținut în cadrul acestor platforme este una deșartă. Strategiile de apariție, strategiile de conținut, în social media, pe platformele menționate mai sus, tind să pice una după alta sub presiunea bugetelor necesare pentru a apărea.

Astfel, ecuația coerentă este: content + buget = volum conversie.

Într-o mare de conținuturi, ce opțiuni mai are un magazin online?

Se publică pe internet un volum imens de conținut. Democratizarea publishingului, adică acel fenomen ce a adus libertatea oricui de a publica și de a deveni astfel publisher, a răpit și mai mult din timpul pe care îl are la dispoziție un utilizatori pentru a vizualiza conținutul unui magazin online. Cum discutăm în cazul de față.

Un magazin online are un set bine definit de teme pe care poate dezvolta conținut. De la spectrul de informații și teme conexe produselor listate online, până la experiențe ale utilizatorilor/consumatorilor. Plaja redusă de teme pe care le poate aborda un magazin online se datorează lipsei de încredere pe care o au managerii de marketing atunci când analizează o anumită temă, un anumit posibil conținut.

ROI din conținut

De cele mai multe ori, poate chiar în 9 din 10 cazuri, se pleacă de la acest principiu. Iar acest principiu, de cele mai multe ori, este și principiul ce omoară orice temă, orice subiect sau orice posibilă nouă abordare de conținut.

Un magazin ce excelează prin conținutul dezvoltat, publicat și distribuit în online știe, în primul rând, să calculeze beneficiile. Știe să estimeze impactul fiecărei producții de conținut – estimează foarte bine felul în care percepția cu privire la magazin / brand este fie construită, fie schimbată de variile producții de conținut.

Pentru fiecare leu încasat există niște bani investiți în marketing prin conținut

Iar acești bani investiți în marketing prin conținut sunt relativ greu de calculat atunci când vine vorba de a-i conecta cu vânzările generate. Impactul pe care îl are un conținut este greu de conectat cu vânzările ce sunt prezentate extrem de clar cu ajutorul instrumentelor digitale.

Pașii siguri, acei pași care generează vânzări în clar, sunt și cei care omoară orice formă de creație și diversificare a temelor și subiectelor tratate de un magazin online.

Iar într-o mare de conținut, cum este el prezent în internetul actual, toate magazinele fac aceeași pași, folosesc aceleași teme simple și clare. Iar astfel în marea de conținuturi publicate pe internet utilizatorii cu greu mai zăresc un conținut care să le atragă privirea.

Astfel, să mergi ca magazin online pe cărările și soluțiile safe, pe clasicele teme și modalități de a comunica a devenit un risc. Iar acest risc este acela de a nu reuși să ieși din linie. Iar asta este și ceea ce se întâmplă cu cele mai multe magazine online. Fie că pornesc de la principiul ROI, fie că pornesc de la alte calcule orientate către generarea de vânzări acum și aici, nu-și permit să lărgească plaja de teme, subiecte sau abordări de conținut.

Astfel, opțiunile de conținut pe care le are la dispoziție un magazin online devin foarte puține.

De ce nu ați încercat content marketing până acum?

În cele mai multe cazuri, lipsa conceptelor/ideilor de marketing prin intermediul conținutului este motivul din cauza căruia companiile/brandurile nu au încercat marketingul prin intermediul conținutului. Limitarea la lansarea unui site și la producția de conținut necesar pentru acesta este situația cea mai des întâlnită.

Neavând ideile necesare, în jurul cărora să se facă producția de conținut, neavând conceptele în care să se investească și care să devină campanii de content marketing, managerii de marketing văd zona de conținut, în general, ca fiind “una moartă”.

Fără noi optici cu privire la felul în care o companie/un brand să se prezinte în mediul digital, se consideră că nu există posibilități de promovare și marketing digital prin conținut. Vizualizarea unor posibile concepte este un efort extrem de dificil.

Lipsa conceptelor

Lipsa conceptelor de marketing prin intermediul conținutului se datorează, în general, unei priviri superficiale asupra conținutului deja existent. Intrarea în detaliile de conținut, intrarea printre rândurile scrise, deja existente, poate scoate la lumină teme, subiecte și detalii ce sunt în sinea lor conceptele de marketing prin intermediul conținutului.

Astfel de liste cu detalii, ce conțin puncte cheie ale felului în care este privită o companie/un brand, produsele sau serviciile lor, reprezintă tot atâtea teme de la care pot fi dezvoltate acțiuni de content marketing.

Lipsa încrederii

Când toate detaliile de comunicare, toate atributele și proprietățile specifice unui brand/companie, produs sau serviciu, sunt puse într-o listă, apare neîncrederea cu privire la posibilitățile de a obține beneficii prin intermediul unei campanii de content marketing pe una sau mai multe teme identificate.

Semnele de întrebare cu privire la rata de succes a unei eventuale campanii de marketing prin conținut, pe una dintre temele existente, sunt și principalele motive pentru care multe companii nu au testat sau încercat până acum marketingul prin conținut.

Cu toate că un principiu esențial în marketingul digital, în care există măsurători de eficiență, este acela de a testa și a optimiza din mers, nu există curajul necesar pentru a face un prim pas pe tărâmul marketingului prin conținut.

Nu există curajul pentru a investi într-o temă de comunicare, temă cu care o companie să iasă în față în mediul digital.

Lipsa experienței

În lipsa experienței, nu există cifrele cu care să se argumenteze un eventual efort făcut într-o direcție sau alta. În lipsa cifrelor înregistrate prin experimentarea altor campanii de content în trecut, de cele mai multe ori, se formulează decizii pripite cu privire la ceea ce ar putea aduce o eventuală campanie de content marketing.

Iar prin prisma lipsei de experiență, de cele mai multe ori, în efortul decizional câștigă tacticile și practicile, acțiunile de marketing și promovare online pentru care există experiență sau câștigă tacticile și practicile cele mai populare. Acestea, precum publicitatea CPC, publicitatea prin banere, etc, câștigă din start încrederea prin prisma faptului că fie există experiență, fie sunt canale deja consacrate de marketing digital.

În concluzie

Cele 3 argumente prezentate mai sus (lipsa conceptelor, lipsa încrederii și lipsa experienței) sunt motivele principale pentru care nu se investește în marketing prin intermediul conținutului.

Cu toate că marketingul digital a evoluat în ultimii 3 ani, la un nivel ce pune o presiune consistentă pe managerii de marketing pentru a găsi noi modalități de comunicare (în afara canalelor și a modalităților clasice), cele trei motive explicate în această postare opresc orice formă de activitate în domeniul marketingului prin intermediul conținutului.

Companiile/brandurile ce trec peste aceste trei hopuri obțin, de cele mai multe ori, succes în mediul digital pentru că ies din linie. Și cu toate că devin repere în industrii sau exemple pe care concurența le poate adopta, de cele mai multe ori, tot cele trei motive țin în loc companiile când vine vorba de a investi în acțiuni de content marketing.

Literatura, media, mediul digital și internetul

Nu se mai miră nimeni în ziua de astăzi cu privire la viteza cu care circulă informația, cu privire la viteza cu care avem acces la informația venită de peste mări și țări. Nimeni nu mai consideră excepțional faptul că accesul la o informație căutată a devenit un efort de câteva secunde. 

Dar. Există un dar.

Totuși. Avem în fața ochilor cea mai mare revoluție a literaturii. Avem în fața ochilor cea mai mare revoluție din media. Avem tot în fața ochilor cea mai mare revoluție din istoria cunoașterii și a comunicării. Suntem la 25 de ani de când Era Informației a început să își spună cuvântul.

Informația modelează societatea

Luați literatura, luați media sau luați marketingul și economia. Cât de mult și-au spus cuvântul internetul și mediul digital în aceste domenii. Câte inovații au apărut, câte beneficii și-au făcut apariția. Circulația informației în toate aceste domenii, potențată și de capacitățile mediului digital, și-aici mă refer la inteligența artificială, la 25 de ani de internet, mediul ce asigură distribuția și accesul, par să nu fie conștientizate cu toate că sunt o serie de imense beneficii.

S-au scris cărți cu nemiluita în ultimii 25 de ani în mediul digital, pe internet.

Circulația acestei informații, circulația mult mai facilă a literaturii, circulația informației uzuale de tipul știrilor specifice spațiului mediatic, și-au pus, parcă, un pic amprenta asupra societății. Instrumentele de comunicare publică, prin scris, au generat deja revoluții. Revoluția Twitter, din urmă cu câțiva ani, cred c-a fost prima revoluție fundamentată pe o literatură atât de sărăcăcioasă: 140 de caractere. Însă circulația acestor mici blocuri de text, ca o formă de literatură, circulația a miliarde de astfel de texte a amprentat societatea.

Lectura – ultima frontieră

Secole la rând experiența lecturii unui text s-a desfășurat în anumiți parametri. Accesul la anumite texte a fost oferit sau a fost permis secole la rând în anumiți parametri. De 25 de ani totul s-a schimbat. Schimbarea radicală a felului în care este privită literatura, consider eu, de abea a început.

Marea Schimbare se află și ea la început.

Câte posibilități avea un editor, o editură sau un scriitor în urmă cu 1-2 secole și câte posibilități au astăzi în mediul digital și internet aceleași entități. Câte experiențe de lectură erau disponibile în urmă cu 1-2 secole și câte experiențe sunt disponibile astăzi.

Toate aceste detalii nu sunt încă conștientizate pe deplin.

Banalul link, despre care am mai scris pe acest blog, oferă o deschidere atât de imensă în termeni de plaje pe care să se poată manifesta literatură în fel și chip încât momentan este aproape de imposibil de semnalat sau indicat un ordin de mărime. Interfețele digitale pe care literatura poate fi așternută și îmbogățită cu experiențe de ordonare și prezentare, dar și de experiențe oferite de inteligență artificială, sunt și ele încă neobservate.

Prima carte scrisă exclusiv în format HTML

Poate sună ciudat, dar la 25 de ani de internet nu a apărut încă o carte care să fie 100% gândită, concepută și scrisă pentru și în mediul digital, în internet. O astfel de carte, o astfel de literatură s-ar deosebi cu desăvârșire de tot ceea ce cititorii au cunoscut. Și nu există astfel de cărți scrise. Nu știu să fi apărut cărți scrise de autori consacrați, care să vină și cu un background scriitoricesc, pe un astfel de model. Un model 100% diferit de clasicele înșiruiri de capitole și titluri. Cum explicam mai sus, există atât de multe instrumente și noi posibilități oferite de internet și mediul digital încât este pentru moment imposibilă o predicție cu privire la viitorul literaturii.

Iar viitorul literaturii este și viitorul lecturii. Este și viitorul experienței de lectură. Un scriitor care nu are în vedere experiența de lectură, poate, nu este un scriitor. Scriitura este în genere despre a face public. Scriitura pentru memorialistică personală este doar o utilitate nu o scriitură în sine.

Video on demand

Un termen nou venit odată cu mediul online. Un concept de consum al media. Un concept ce stă în antiteză cu modelul în care un utilizator consumă ceea ce i se oferă prin intermediul unui canal tv. Să zicem că acest canal este o carte, iar consumatorul este cititorul aflat într-o experiența a lecturii.

Nu a apărut încă o formă de literatură, formă în care o carte să ofere cititorului, on demand, puncte ale acesteia. Irelevant care puncte. O carte care să se deschidă altfel decât începând cu capitolul întâi. Asta poate fi numită o nouă formă de literatură. O nouă formă de consum al literaturii.

Deja accesăm informație, pusă în scris, pe un model on demand. Nu mai lecturăm stive de rânduri de scris pentru a afla răspunsuri la întrebări.

Toate acestea, de la link, la interfețe, la principiul on demand sunt din punctul meu de vedere concepetele ce vor revoluționa literatura. Revoluționând literatura, revoluționând lectura, vom avea o masă de oameni mai literați. Având o masă de oameni mai literați, în societatea lucrurile se vor schimba.

Culturalizarea prin internet, digital și, deja, formate media nu literatură, reprezintă un proces către care, în opinia mea, se va merge mai mult decât sigur.

De ce să externalizăm creația de conținut?

Pentru că este un efort consistent în interiorul companiei. Este un efort ce mănâncă multe ore din timpul echipei ce în mod normal are alte atribuții, are alte activități de îndeplinit. Pentru că, de cele mai multe ori, nu există o viziune corectă cu privire la cum ar trebui prezentate produsele sau serviciile companiei.

Studiul trenduri dot ro content quality a scos în evidență că, în internetul de astăzi, companiile folosesc o serie de tipare pentru a prezenta produse sau servicii. Iar acest lucru se întâmplă pentru că cineva din interior are o optică diferită, alterată, cu privire la cum ar trebui prezentată public compania, produsele sau serviciile ei.

Cunoștințele interne, jurnalizate de cineva extern

Acesta este modelul ideal, model ce reușește să genereze conținut de succes în cadrul paginilor web ale companiilor. Jurnaliștii externi, agenții de conținut sau oameni din exterior, vin cu o cunoaștere bună a comportamentului utilizatorilor de internet. Cineva care se ocupă exclusiv cu prezentarea de informație în internet are mâna formată pentru a evidenția și pentru a pune în lumină specificul unei companii.

Cineva din interior va fi mereu tentat să prezinte informație cumva alterată de experiența personală. Viziunea cuiva din interior, cu privire la conținutul companiei, va fi mereu obturată de experiențele personale și va fi mereu lipsită de cunoștințele pe care le are o agenție de conținut sau un specialist ce se ocupă cu dezvoltarea de conținut.

Jurnaliștii din marketing

Internetul, era informației, digitalul, social media, toate canalele și noile formate de conținut au venit cu un impact puternic în stilisticile folosite în domeniul comunicării comerciale. Stilistici ce înainte de apariția internetului puteau fi considerate de succes au fost reduse la tăcere de noile modalități de comunicare specifice internetului și mediului digital.

Se poate afirma că există un proces de transformare la nivelul comunicării comerciale, iar această transformare este adusă de internet și de către mediul digital.

Se caută lucruri reale, nu sunt acceptate lucruri plastice, lucruri false. Adevărul este un element care în era informației trebuie să iasă în față pentru a putea exista pe internet. Rabatul de la această realitate face să apară un conținut slab din punctul de vedere al calității pentru că utilizatorii nu digeră astfel de conținut, nu digeră o astfel de informație.

Un reprezentant al unei companii va fi tentat să înflorească o realitate, atunci când o prezintă pe internet. Consumatorul acelui conținut va găsi, însă, acel conținut ca fiind lipsit de calitate. Pentru că experiența lui în pagina de internet a fost una inutilă – nimeni nu își dorește să fie mințit sau manipulat. Este ultimul lucru pe care îl dorește un utilizator de internet.

Marketerii nu mai sunt mincinoși

Cineva a afirmat într-o carte că toți marketerii sunt niște mincinoși. Însă dacă se analizează internetul actual și mediul digital se poate observa că de extrem de multe ori oamenii din companii sunt cei mai tentați să mintă atunci când vine vorba de un conținut de prezentare al unui produs sau serviciu. Tot timpul ei vor fi tentați să facă logo-ul mai mare decât este…

Luați rata de conversie drept exemplu. Eu sunt tentat de cele mai multe ori în cadrul proiectelor de marketing să trag linie și să analizez dacă, în realitate, nu este un joc al adevărurilor și al minciunilor. De ce un utilizator care caută un conținut, în baza căruia să ia o decizie de cumpărare, nu se convertește în proporție mai mare de 1-2%?

Minciunile, plasticizările și efectele publicitare atrag neîncredere. Conținutul lipsit de calitate, în care este adus un trafic lipsit și el de calitate, este conbinația toxică din marketingul digital actual.

Toate aceste motive expuse mai sus recomandă externalizarea dezvoltării de conținut pentru că astfel o companie poate exista cu adevărat în mediul online/digital.

 

Câte formate sau tipuri de conținut există în mediul digital?

Mediul digital este una dintre cele mai mai descoperiri ale tehnicii. Acest mediu a dat naștere revoluției informației. Dacă vorbim de format al conținutului, se pot identifica formatele clasice disponibile și în alte medii: format scris, grafic, video. Dacă vorbim de tipuri de conținut, lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

Dar chiar și la nivelul formatelor de conținut lucrurile nu sunt atât de simple precum par. În joc intră și interactivitatea unui conținut, interactivitate ce nu există în alte medii, fapt ce ne împinge spre a lua în considerare denumirea unor noi formate.

O pagină de internet ce oferă link-uri către alt conținut este un conținut interactiv, inexistent în alte medii precum hârtie/ziar tipărit sau televiziune clasică.

Interactivitatea și conținutul

Interactivitatea este un element esențial al mediului digital. Acolo unde își pune amprenta interactivitatea în conținut se nasc noi forme de conținut. Banalul link dintr-o pagină este un exemplu clasic de conținut interactiv. Călătoria prin conținut cu ajutorul link-urilor (click-urilor) reprezintă un aspect definitoriu al întâlnirii conținutului cu mediul digital.

Folosirea elementelor de interactivitate în cadrul prezentării unui conținut, transformă un format clasic de conținut (scris/grafic/video) într-o nouă categorie de conținut ce, la nivel internațional, nu și-a găsit numele sau nu a fost definit foarte bine.

Formatul multimedia de conținut pare să fie unul dintre numele cu care a fost investit conținutul interactiv. New media pare să fie un alt nume specific cu care este desemnat conținutul interactiv. Lucrurile, cel puțin la nivelul numelor, nu sunt încă clarificate. Chiar și în cadrul Wikipedia nu există definiții clare ale formatelor digitale de conținut.

Format sau tip de conținut

Pentru a clarifica și mai bine dilema, cred că o privire în detaliu asupra acestor nume de categorii cu care este analizat conținutul ar fi potrivită.

Numele formatul conținutului este folosit în general atât pentru a indica formatul de tipul scris, grafic, video, cât și pentru a indica diverse aspecte ce țin de conținut în sine – teme, organizare a acestora, calendar/timing. Care dintre aceste folosiri este o greșeală nu poate spune nimeni deocamdată.

Sau, de ce nu, ca un exemplu, se poate spune și afirma că formatul este: scris, grupat în categorii, cu materiale video produse săptămânal în jurul subiectului x.

Expresia tipul de conținut tinde și mai mult să arunce un con de umbră pe înțelegerea exactă a fenomenului media în mediul digital.

Formă și tip

Dacă am merge să analizăm conținutul media din mediul digital prin prisma formei (scris, grafic, video, slideshare, Youtube, postare Facebook) și a tipului (comentariu, editorial, review, opinie) s-ar putea găsi o direcție destul de bună în a identifica cât de multe tipuri și formate de conținut/media există în mediul digital.

Dacă adăugam formei și tipului de conținut/media și elemente de interactiv, deja, cum scriam și mai sus, apar noi și noi categorii distincte de media, noi și noi categorii distincte de conținut.

Experiențe

Numărul de experiențe pe care internetul și mediul digital îl oferă utilizatorilor este, cel mai probabil, unul imens. Și pe undeva pe aici se află și răspunsul la întrebarea cu care a fost pornită această postare. Numărul de formate și tipuri de conținut din mediul digital este egal cu numărul de experiențe oferite.

Un material, înainte de a fi format scris, oferă o experiență. Același material, înainte de a fi de tipul editorial, oferă și el o experiență. Tipurile de conținut oferă experiențe, iar formatele participă la oferirea acelor experiențe.

Mediul digital a spart foarte multe bariere în media/conținut și, poate, a ridicat un etalon în materie de media și conținut: acela al experiențelor oferite cu instrumente digitale ce nu existau acum 30 de ani. În formatul digital toată ierarhizarea și organizarea, toate tehnicile mediatice, și-au pierdut din relevanță.

Numărul de formate sau tipuri de conținut în mediul digital este egal cu numărul de experiențe oferite. Cam asta aș concluziona eu. User experience, preluat din industria de dezvoltare web, pare să fie noul etalon în domeniul media și content. Iar numărul de experiențe ale utilizatorilor este cam egal cu numărul de site-uri – sunt milioane de site-uri și există foarte puține site-uri ce sunt identice.

Acum 20 de ani s-a afirmat: Content is King

Iar de atunci afirmația a fost repetată în online și digital iar și iar și iar. A fost repetată pentru că de la an la an au fost identificate noi și noi forme ale conținutului, au fost identificate noi și noi modalități prin care conținutul, în mediul online/digital, s-a dovedit a fi elementul esențial.

Afirmația, însă, este mult mai veche. A fost făcută, sau a apărut pentru prima dată, în urmă cu aproximativ 40 de ani într-un material despre fotografie.

Detaliul este cel legat de internet și digital. Acestea din urmă au propulsat afirmația făcută de Bill Gates, pe tematica internetului, la un nivel de notorietate uimitoare.

Internetul are 25 de ani…

Cât de validă mai este afirmația astăzi?

Am scris pe aici despre content framing, ca tehnică ce stă în spatele celor mai de succes proiecte din internetul de astăzi. Despre cum Google, Facebook și alte companii asemănătoare pun frame-uri pe lângă conținutul (regele) utilizatorilor iar astfel obțin audiențe cu ordine de mărime uimitoare.

Regele, conținutul, este îngrădit în site-uri precum Facebook, Youtube, Google Search iar astfel se generează audiențe și venituri imense.

Dar în marketing digital?

Îmi asum afirmația că în maxim 10 ani totul se va reduce la conținut în marketing digital. Instrumentele de marketing digital, de media buy, de distribuție a unităților de publicitate vor cunoaște o dezvoltare atât de puternică încât, oricare ar fi conținutul, se va demonstra că el reprezintă elementul esențial din marketing digital.

În zilele noastre se poate demonstra în clar că un conținut poate face performanță în online advertising. Există instrumentele care pot demonstra din nou, la 20 de ani de când s-a făcut afirmația, că iar content is king.

Cum poate profita o companie?

Cred că o companie, în primul rând, trebuie să găsească acei marketeri digitali care să privească lucrurile diferit. Acei manageri de online/digital care să pornească cu adevărat de la conținut și nu de la ultimele instrumente lansate de marile companii din internet.

Acei manageri de marketing digital care nu fac publicitate doar pentru că așa se face. Nu cheltuiesc prin CPC doar pentru că așa se face. Acei oameni dispuși să sape adânc la baza marketingului digital, fără să se lase duși de valul ultimelor trenduri și instrumente oferite de terțe companii.

Dacă optimizarea ratei de conversie e o treabă importantă, chiar critică în marketingul digital al momentului, de cele mai multe ori se trece cu vederea faptul că optimizarea ratei de conversie este și optimizarea conținutului. Distribuția este ceva achiziționabil, ceva ce este ca și posibil, nefiind nevoie de efort imens pentru a o obține.

Un marketing digital condus de rege (conținut)

În ultimul deceniu, instrumentele de marketing digital au atins un nivel uimitor de capacități de măsurare și evaluare a interacțiunii cu audiența. Rata de click s-a transformat în rate de engagement, bounce rate s-a transformat în cifre de interacțiune.

Iar toate astea sunt cheile unui marketing digital condus de rege. Un marketing condus de conținut.

Să nu uităm elementul esențial: conținutul este în sinea lui o simplă oglindă. În ea se oglindesc ofertele companiilor, iar performanța în marketing digital poate fi obținută atunci când în oglinjoara (conținutul) unei companii se zărește acel best money can buy.

Și astfel putem afirma iar, la 20 de ani de când s-a afirmat prima dată, că content is king.

De ce spun brandurile povești?

Sufletul comerțului este publicitatea – așa sună teoria. Conținutul publicitar cu care brandurile ies în față, în marele spațiu mediatic al internetului, spune povești care mai de care mai artistice, mai emoționante sau mai pline de engagement în relația cu audiența.

Produsele vin toate din fabrică.

Toate produsele au aceeași poveste de spus despre ele. Realitatea concretă a fabricii, a liniei de producție și a rețelei de distribuție până la raft este negată doar de produsele custom made, la comandă. Dar chiar și acestea au povești ce de multe ori sunt identice cu clasica linie de producție, fabrică și distribuție până la client.

Iar în depozitele de mărfuri brandurile nu scriu povești, nu au parte de aventuri fantastice ci doar de staționare până la expunerea la raft.

Brand storyteller

Necesitatea poveștilor cu care un anumit produs să iasă în față a intrat deja în practica de decenii a tuturor industriilor. La momentul actual nu cred să mai existe vreo industrie în care să nu fie uzitată spunerea de povești, odată cu apariția în media a brandului/produs/companie.

Asocierea unui brand cu o poveste sau asocierea unei povești cu un brand ajută la memorabilitatea brandului. Povestea spusă de brand în spațiul mediatic caută să câștige memorabilitatea, ce ajută în momentul deciziei de cumpărare.

Asocierea brandurilor cu povești de o anumită factură participă la construcția unei imagini, a unei impresii, a unui anume fel în care este privit și perceput un brand. Suma tuturor acestor percepții se dovedește sau nu a fi utilă fie în comportamentul de consum al audienței, fie atunci când, pusă în fața deciziei de cumpărare, audiența / consumatorul decide în baza amintirii unei povești spuse de către un anumit brand, în detrimentul altuia.

Stories fight club

Un alt motiv pentru care brandurile spun povești, după cum scriam și mai sus, este acela că în zilele noastre toate brandurile spun povești. Brandul ce nu spune povești are slabe șanse să mai câștige bătălia la raft. Pentru că mulți consumatori sunt deja intrați în filmul spus de un alt brand. Iar filmul poate fi de cele mai multe ori driverul deciziei de cumpărare, decizia de a merge la raft.

Drept pentru care brandurile ce nu spun povești au zero șanse la raft, pentru că în realitate ele nici măcar nu mai există la raft pentru consumator.

 

Conținut diferențiator între product și placement

Conținutul este instrumentul prin care un brand/companie se prezintă în fața audienței – formată din clienți și potențiali clienți. Diferențierea și  deosebirea reprezintă una dintre proprietățile conținutului cu care o companie, un brand, poate obține puncte de marketing și comunicare. Iar această proprietate a deosebirii, a diferențierii este o proprietate ce se traduce într-un conținut extrem de dificil.

Pe internet are loc de un deceniu încoace o adevărată explozie a conținutului produs de branduri. Sunt zeci, sute de companii ce comunică pe același subiect, spunând, de cele mai multe ori, același lucru, folosind aceleași expresii și făcând aceleași afirmații.

Iar în această mare de conținuturi aparținând brandurilor, diferențierea reprezintă un efort extrem de dificil. Să spui același lucru cu alte cuvinte, sau să te prezinți diferit, comunicând pe o nișă altceva decât ceea ce se comunică în mod normal, este una dintre cele mai mari provocări din content marketing.

Diferențierea și de ce este importantă

Diferențierea este o cărămidă pusă la baza brandului. Sau ea poate fi cireașa de pe tortul unui brand, atunci când prin conținutul produs o companie se definește în fața audienței. Punctul de plecare este același sec cuvânt: diferențiere.

Diferențierea este elementul ce stă la baza unui brand. Brandurile se nasc pentru a diferenția o companie sau un produs. Produsele sau companiile se află toate în categorii, având concurență zeci/sute de entități ce, fără existența brandurilor care să diferențieze, s-ar confunda între ele și cel mai probabil toate s-ar afla la același nivel de business.

Diferențierea atrage creșterea unui anumit business prin principiul simplu al recunoașterii unui anumit produs/companie.

Diferențierea prin conținut

Internetul, mai mult decât oricare canal, apropie audiența de branduri prin intermediul conținutului. Principiul diferențierii brandului/companiei prin conținutul publicat pe internet este mai mult decât necesar. Necesar pentru că audiența ajunge atât de ușor la liste de branduri și furnizori, iar alegerea/decizia se ia atât de rapid, se ia cu o viteză uimitoare.

Un factor decisiv este conținutul diferit cu care un brand se prezintă pe internet. Un utilizator navighează până la destinația finală a selecției unui brand/furnizor, iar decizia este luată în funcție de conținutul publicat – și nimeni nu poate nega acest aspect.

Și-acum se pune problema diferențierii.

Mediul digital oferă maximul de spațiu de creație, însă majoritatea brandurilor/companiilor apelează la forme (formate) deja consacrate, formate în cadrul cărora conținutul folosit este unul aproape identic.

Este extrem de dificil să spui ceva diferit atunci când există zeci, poate chiar sute de alte branduri ce comunică în același spațiu, pe aceeași nișă de comunicare, oferind același tip de produs sau serviciu. Și cu toate astea mediul digital este cel mai permisiv, cel mai bogat în formate de conținut și abordări de conținut.

Paradoxul

Mediul digital și conținutul lipsit de diferențiere merg mână în mână în zilele noastre. Iar asta în mediul digital, mediu despre care scriam că este cel mai permisiv din punctul de vedere al opțiunilor de format și conținut.

Iar acest paradox este posibil pentru că se pleacă în mediul online/digital cu concepte venite din offline. Se intră în mediul online/digital cu cunoștințe și practici de marketing născute într-o perioadă în care internetul nu exista.

Internetul și mediul digital au redus la o banală pagină de prezentare tot ceea ce însemna înainte bătălia dintre branduri pe multiple canale de comunicare. Acum totul se întâmplă întro singură pagină. Preț, placement, poziționare de brand, awareness…

Totul se află într-o pagină de site, însă conținutul brandurilor pare să nu vrea să diferențieze un brand față de altul.