Content marketing: text, grafic, audio sau video?

Asta este o întrebare capcană…

Formatul conținutului nu este litera de lege în jurul căreia să fie orientată cârma content marketingului companiei tale. Formatul – text, grafic, audio sau video – este doar una dintre variabilele problemei unui content marketing eficient. Suntem tentați să ne gândim la formate pentru că decenii la rând scrisul era ziar, fotografia/grafica erau tot pe hârtie, radio era audio, iar video era televiziunea.

De vreo 25 de ani lucrurile s-au schimbat.

În digital și internet poți face o animație text, care să aibă audio, să conțină grafică și care se prezintă sub formă de video cu un personaj…  interactiv…

Ce zici de mesaj?

El este baza.

Tot conținutul comunică ceva. Un mesaj. O stare. Fie că o face printre rânduri, fie că o face strategic și logic, fie că o face prin eu mai știu ce tehnică, mesajul este punctul de plecare al oricărei acțiuni de content marketing. Este greșit să pleci în efortul de content marketing de la un insight precum acela că utilizatorii internetului consumă din ce în ce mai mult conținut video. Ei făceau chestia asta, așa cum o arătau studiile acum câțiva ani, pentru că din ce în ce mai mulți artiști intrau pe Youtube cu clipuri video.

Mesajul în content marketing este independent de format.

Ce zici de audiență?

25-35 sau 35 – 45? Care e demograficul pe care îl țintești?

Este greștit să tratezi lucrurile atât de simplist. O astfel de abordare poți avea în zona de publicitate sau media. Rating, reach, expunere sunt cifre specifice preistoriei (perioadei în care nu exista internet și digital). Cifrele mari, în termeni de audiențe demografice, sunt importante în media și publicitate.

În content marketing vorbim altfel despre audiențe.

Marketingul ne învață că e nevoie de zeci de modele și zeci de branduri de autovehicule pentru a satisface o piață. Pentru că marketingul știe ce vrea consumatorul. Media știe ce vrea audiența. Sunt două chestii diferite.

Este esențial să cunoști preferințele de format (text, grafic, audio, video) ale acelui grup restrâns din audiență către care vrei să comunici ceva.

Ce zici de context?

Când userul este la birou, la metrou, la gară sau la volan? Când ai livra content text, când grafic, când audio și când video? Dar când caută în Google, când stă pe Facebook sau când citește un anumit content pe internet: pe ce format de content ai merge?

Treaba cu contextul este foarte delicată în content marketing.

Contextul în care omul caută servicii oferite de compania ta e unul. Contextul în care omul citește presa e altul. Contextul în care omul se dă pe wall-ul de Facebook e altul. Content marketingul se laudă, în teoriile vehiculate în ultimii ani la nivel internațional, că nu este intruziv. Și de aici și treaba delicată: în ce context poți să apari cu contentul tău fără să deranjezi omul?…

Miroase a publicitate…  Fie că e în format text, fie că e grafic, fie că-i audio sau că e video.

 

Interviu despre UX și conținut cu Eugen Potlog, Founder&Chief Optimizer UX Studio

Ce este sau ce înseamnă UX?

Cu toate că ar trebui să fie suficient de clară expresia în sine – User Experience (experiența utilizatorului) – termenul de UX este, deseori, definit și înțeles greșit sau incomplet.

User Experience se referă la experiența pe care o primește un utilizator, atunci când interacționează cu o interfață. Cel mai frecvent, termenul de UX este confundat cu termenul de design grafic și asta deoarece mulți dintre designerii grafici și-au însușit titulatura de UX Designer, chiar dacă în rolurile lor folosesc metodologiile de UX puțin sau chiar deloc.

Designul grafic este o componentă importantă, dar mică în tot ce înseamnă User Experience. O altă confuzie des întâlnită este între termenul Usability și User Experience. Astfel, prin Usability înțelegem cât de bine funcționează un sistem astfel încât utilizatorii să-și poată îndeplini sarcinile eficient, eficace și cu satisfacție. User Experience este un domeniu mult mai larg, iar Usability este doar o parte din tot ce înseamnă UX.

Ce legături există între UX și conținut / content digital?

Componenta de comunicare, reprezentată de obicei prin conținutul care apare într-o interfață, este foarte importantă în crearea unei experiențe de utilizare plăcută. Pe lângă relevanța pentru utilizator a conținutului, este important și cum este prezentat acesta.

Conținutul trebuie să fie ușor identificabil și accesibil, să fie lizibil atunci când e vorba despre texte, să fie de o dimensiune potrivită și prezentat astfel încât să fie ușor scanabil. Desigur, acestea sunt doar câteva dintre elemente.

Dacă vorbim, de exemplu, despre un text scris sub forma unui articol pe un site, trebuie să înțelegem foarte bine comportamentul utilizatorului care interacționează cu textul respectiv. Textul trebuie să fie lizibil, adică de o anumită dimensiune, cu un anumit font și un anumit contrast față de fundal, spațiat și aliniat într-un anumit fel, să conțină „cârlige” vizuale pentru a-i atrage pe utilizatorii care scanează textul, adică să aibă titluri, subtitluri, imagini, bullet points. Dacă vorbim despre cuvintele din meniuri sau de pe butoane, acestea trebuie să fie clare, concise, fără a produce erori de interpretare.

Sunt multe metode prin care poate fi optimizat un conținut digital astfel încât să îmbunătățească experiența utilizatorilor, dar cel mai eficient este să evaluezi pentru fiecare caz în parte care este abordarea potrivită.

Ce recomandări poate face o agenție de UX unui creator de conținut digital?

Primul lucru pe care ar trebui să îl facă un creator de conținut digital pentru a crea o experiență plăcută este de a-și cunoaște foarte bine audiența pentru care este creat conținutul.

Se pot dezvolta user personas, customer journies și alte metode pentru a identifica mai bine nevoile, durerile, întrebările și alte informații despre utilizatori în diferite momente de interacțiune cu interfața. Euristicile și bunele practici sunt iarăși un punct bun de pornire. Apoi trebuie doar să intre în obișnuință să testezi și să validezi idei de optimizare a experienței utilizatorilor.

Cum ar putea fi definit un conținut de calitate prin ochii unei agenții de UX?

Conținutul de calitate este cel care răspunde nevoilor celor care interacționează cu acest conținut. Ceea ce înseamnă că un conținut trebuie, printre altele, să fie relevant, clar, ușor de parcurs și să aducă o valoare suplimentară.

Cine ar trebui să aibă primul cuvânt în cadrul unui nou proiect web: dezvoltatorul de conținut sau cel de user experience?

Primul cuvânt ar trebui să îl aibă utilizatorul căruia îi este destinat proiectul web. Apoi, dezvoltatorul de conținut și cel de user experience trebuie să lucreze împreună cu alți specialiști pentru a satisface nevoile și a crea aceasta experiență plăcută de interacțiune cu noul proiect web.

Despre Eugen Potlog

Eugen Potlog are peste un deceniu de experiență în online, pe care o folosește în calitate de Founder&Chief Optimizer @UX Studio. De-a lungul carierei, Eugen a colaborat cu companii precum eMAG, Flanco și Banca Transilvania. Pe lângă experiența extinsă în ecommerce și marketing online, Eugen este UX Certified de Nielsen Norman Group și Certified Optimizer de ConversionXL Institute. În cadrul UX Studio, Eugen oferă servicii de optimizare a experienței utilizatorilor și a ratelor de conversie.

 

ROI-ul în content marketing

Dai câteva sute de euro pe hosting anual pentru că, deh, trebuie să ai o căsuță de e-mail și un site. Investești câteva mii de euro, o dată la 3-4 ani, într-un nou site pentru că al naibii design se învechește odată cu trecerea timpului. Pe Facebook și Twitter trebuie să ai prezență. În AdWords și Facebook Ads cheltuiești cât te lasă inima[…].

Cum se face, totuși, că atunci când vine vorba de investiție în conținut apare întotdeauna problema returnului investiției.

Dacă hostingul e necesar, noul site și el este necesar, prezența în social media este necesară, cum se face că conținutul / contentul nu face și el parte dintre cele necesare? Cu toate că este la baza marketingului online / digital.

Ce ROI are investiția în găzduirea site-ului? Sau ce ROI are la zi refacerea site-ului făcută în urmă cu 2 ani? Ați încercat să faceți un astfel de calcul?

ROI-ul

Wikipedia ne zice pe scurt că: Return on Investment (ROI) is the benefit to an investor resulting from an investment of some resource. Care va să zică, ROI-ul reprezintă beneficiul rezultat ca urmare a unei investiții de resurse. Facem puțin abstracție de zona financiară.

Investiția în hosting asigură funcționarea e-mail-urilor, susține site-ul. Investiția în noul design al site-ului asigură o imagine la zi și asigură din când în când generarea unui contact de afaceri. Investiția în social media comunică faptul că compania este activă și sociabilă.

Nimic despre bani. Și totuși sunt beneficii ale investițiilor.

Ce ROI se cere de la content?

Dacă iei la bani mărunți fiecare propoziție de-a companiei sau fiecare producție de conținut publicat în digital de companie poți trage concluzia că o mulțime de mesaje cheie ale companiei au ajuns la clienți și potențiali clienți. Ba chiar o mică parte din audiența conținutului a și generat new business – prin proprietățile pe care le are conținutul, prin comunicarea pe care o face.

Așa cum publicitatea, înainte de toate, atrage trafic de potențiali clienți, așa și conținutul are ROI-ul său atunci când comunică și informează audiența. Așa cum de la refacerea site-ului se așteaptă o nouă imagine și o îmbunătățire a volumului de clienți generați, așa și pe partea de content ROI-ul se poate traduce într-o comunicare mai optimizată, mai eficientă.

Iar acestea sunt returnuri ale investiției.

Ziceam mai sus că facem puțin abstracție de treburile financiare când vorbim de ROI. Se spune că digitalul este măsurabil pe toate părțile. Sunt 100% convins că nu există vreo companie care să fi făcut o analiză amănunțită cu privire la ROI-ul investiției în ultima refacere a site-ului companiei. Sau sunt 100% convins că nu sunt companii care să aibă un calcul la zi cu privire la ROI-ul prezenței în social media – atenție, un calcul exact.

Deci, în digitalul despre care se spune că este 100% măsurabil, există totuși returnuri ale investițiilor care nu apar ca cifre, dar sunt luate în calcul. Iar de foarte multe ori returnul conținutului / contentului nu este luat în vedere / în calcul.

 

Generarea de clienți în B2B și content marketingul

La un moment dat, discutam cu cineva care mi-a spus că un deal nu se închide online. Adică nu poți pur și simplu să obții un client, în B2B, doar prin simplul fapt că acel potențial client a vizitat site-ul.

E nevoie de întâlniri, e nevoie de participări la târguri, la conferințe, la seminarii, e nevoie de discuții. Nu poți pur și simplu să convingi un potențial să lucreze cu compania ta doar prin intermediul unui site, prin intermediul unei pagini de internet.

Că cică așa merg lucrurile. În joc sunt multe aspecte legate de încredere, de înțelegerea produsului sau a serviciului oferit, chestii legate de înțelegerea companiei cu care se lucrează și multe alte chestii de genul ăsta.

Și pe bună dreptate…

Când site-ul companiei nu are conținutul potrivit este normal să fie așa. Când conținutul nu oferă potențialului client informațiile esențiale pentru a-l convinge să devină client, evident, e nevoie de efort suplimentar de vânzări pentru a închide un deal.

E nevoie de telefoane, participări la seminarii, participări la târguri și conferințe, e nevoie să construiești awareness, e-mail-uri, prezentări custom, propuneri personalizate, întâlniri – timp investit, bani investiți.

Și totuși există conversie…

Content marketingul poate închide deal-uri în B2B doar prin simple vizite ale unui site. Punct. Cine are altă părere înseamnă că nu s-a aplecat destul asupra problemei de content marketing. Dacă acel site oferă conținutul/informația cu cap, dacă conținutul oferă potențialului client toate informațiile de care are nevoie și în felul în care le poate înțelege ușor, atunci, prin content marketing poate fi bătută palma foarte repede pe un contract în B2B.

Se economisește timp. Și chiar mai mult de-atât, dacă pe nișa respectivă un anumit site iese în față cu un content marketing eficient, poate duce la creșterea efectivă a numărului de clienți generați.

Când în content marketingul făcut în cadrul site-ului nu s-a investit destul, trebuie investit pe celelalte părți:

  • Trebuie cheltuit mai mult în atragerea de utilizatori pe site (pentru că cei atrași nu se convertesc)
  • Trebuie depus un efort imens de informare a clientului dacă aceasta a decis să devină lead (să dea un email, să dea un telefon, să stabilească o întâlnire)

Toate aceste investiții pot fi evitate foarte ușor dacă se acordă atenție pe zona de content marketing în cadrul site-ului companiei. Și, da, nu este un mit, se pot încheia deal-uri în B2B dintr-un singur foc, din simple vizite pe site-ul companiei.

Content marketing făcut „din pix”

Care brand nu-și dorește o bucată de conținut cu care să spargă rețelele sociale prin numărul de like-uri, share-uri și comentarii? Mai toate brandurile visează la acele producții de conținut, acele postări, grafice sau clipuri video care să engageuiească audiențe cât mai mari.

Ce se obține cu o bucată de conținut ce se duce puternic în rețelele sociale este o altă discuție. Pentru că pot fi cazuri în care, cu toate că un material de conținut a fost primit cu succes de audiență, acesta nu a adus vreun punct de marketing brandului creator.

Dar hai să clarificăm puțin.

Ce înseamnă făcut „din pix”?

Această expresie ar trebui să intre în limbajul marketingului digital pentru ca este una dintre cele mai importante probleme în content marketing.

Când faci ceva doar din pix, înseamnă că ai făcut doar o însemnare a acelui lucru cu pricina. Înseamnă că ai făcut acel ceva doar scriptic și deloc faptic.

E ca atunci când faci un raport de trafic în care însemnezi 10,000 de vizite, însă, în realitate, numărul vizitelor pe care le înregistrezi este de 100. Te bucuri de beneficiile raportului, însă realitatea este o alta.

A da sau a nu da din pix?

Aceasta este întrebarea cheie în content marketing.

Succesul unui conținut în rețelele sociale se obține cu greu. Postările virale au ceva anume al lor (evenimente, opinii, clipuri video) ce nu poate fi produs de către cineva care stă pur și simplu în fața unei tastaturi. Și aici este și dilema din content marketing: să produci „din pix” acel ceva al postărilor de succes din mediul digital sau să te apuci faptic să produci acel ceva al succesului.

Să produci „din pix” conținut de succes (dacă ai succes) înseamnă să economisești resurse. Să produci pe bune înseamnă să cheltuiești/investești în producția de conținut (producții video, vizual, grafică, interactiv, etc).

Este ca în presă acolo unde știrile ce generează mult trafic sunt produse sau fabricate. Fie sunt muncite pe teren, fie sunt create artificial (din pix).

Care e soluția?

Soluția este să folosești pixul cu înțelepciune.

Se poate face producție „pe bune” de conținut cu investiții mari însă cu rezultate slabe, așa cum se poate produce conținut de succes „din pix” (deci cu investiții mici).

 

În content marketing ai nevoie de un CMS bun.

Există un spațiu imens în această disciplină. Iar acesta este cel dintre comunicare și programare. Altfel spus, una este comunicarea, iar o alta este publicarea în mediul digital a acesteia. Și-aici nu vorbim de un material scris ce este publicat într-un wordpress. Aceasta este una dintre cele mai simple utilizări ale internetul. Însă există și utilizări mult mai complicate.

S-a dus vremea în care o postare de blog era considerată conținut de calitate…

Pentru a construi o experiență calitativă din punctul de vedere al conținutului, nu de puține ori, interfețele web trebuie construite de la zero. În general, atunci când comunicarea și dezvoltarea de conținut vine cu ceva calitativ, un material amplu, date, informații, etc, apare necesitatea realizării unor layout-uri/interfețe web custom, care să fie special create pentru a prezenta informația/conținutul.

Asta poate duce la obținerea unor rezultate superioare. Dar această groapă dintre comunicare și programare, pentru a obține experiențe de conținut excelente, este una peste care foarte puține companii reușesc să treacă cu succes.

Dezvoltare conținut și dezvoltare web

În cazurile cele mai fericite, acolo unde în echipa unei companii se află și oameni specializați pe realizarea interfețelor web (developer, front end developer, designer, etc), alături de un content developer, groapa imensă de care scriam în prima parte a acestui material este sărită cu succes.

Dar în cele mai multe cazuri, un content developer este un om pus față în față cu interfața de administrare a unui CMS, cu care trebuie să scoată proiecte de content de succes.

Și aici se observă și necesitatea unui CMS bun.

Un CMS flexibil care să aibă capacitatea de a se plia pe diversele tipuri de materiale de conținut dezvoltate. De la prezentarea unor date și grafice (există CMS-uri ce au astfel de funcții), până la prezentarea unor paragrafe esențiale într-un mod cât mai digerabil.

Fie că vorbim de casete, box-uri informative, elemente de conținut ascunse și accesibile la click pe diverse elemente ale interfeței, toate acestea sunt doar câteva dintre proprietățile unui CMS bun pentru content marketing.

Acestea sunt câteva dintre opțiunile oferite de un CMS avansat (WordPress + Flexform), opțiuni cu care un developer de conținut poate construi interfețe în care să prezinte cu succes informația / conținutul.

Astfel de CMS-uri ajută companiile să dezvolte mult mai rapid proiecte excelente de content marketing. Pe de-o parte pentru că este sărită groapa reprezentată de dezvoltarea web și efortul consistent de comunicare între content developer și echipa de programare/design web, iar pe de alta pentru că un content developer ce este în control și cunoaște toate instrumentele disponibile poate dezvolta mult mai bine interfețe web în care să fie publicat conținutul.

Un content developer înțelege informația pe care trebuie să o prezinte. Un content developer înțelege ce trebuie scos în față și cum, înțelege firul narativ al unui set de informații și astfel poate modela mult mai eficient interfețe care să prezinte într-o formă optimă acea informație.

Content developer expert în interfețe web

Există un cerc ce este închis atunci când un dezvoltator de conținut cunoaște pe îndelete un CMS. Atunci când un content writer cunoaște toate instrumentele de interfață, toate opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a prezenta un anumit conținut scris, acel bloc de text, modelat cu ajutorul instrumentelor de interfață, devine unul mult mai performant.

Se zice că nimeni nu mai citește ce se scrie pe site-uri. În special pe cele de companie.

În marea lor majoritate, companiile au pe site-uri texte marketoidizate, peste care utilizatorii trec foarte rapid atunci când acestea nu conțin informații esențiale, și texte lungi, la fel de marketoidizate, peste care utilizatorii trec foarte rapid scanând elementele ce reprezintă cât de cât un interes.

Un CMS bun transformă un bloc de text, pe care nu-l citește nimeni, într-o interfață web ce oferă o experiență excelentă de conținut. O experiență în care utilizatorul ajunge foarte rapid la informația esențială, fără să fie nevoit să scaneze foarte mult text.

 

A apărut cel mai amplu e-book în limba română despre conținut

Are 72 de pagini, împărțite în 15 capitole ce acoperă toată gama de subiecte corelate cu conținutul și managementul acestuia. Este cel mai amplu material apărut până în momentul de față, în limba română, pe tematica conținutului digital. Este scris de Claudiu Gămulescu (claudiu.gamulescu.ro) și este disponibil contra cost și în format video/audio.

Lansat sub coperta/sloganul: Muncește mai bine conținutul web pentru a captiva și reține utilizatorii, ebook-ul se adresează celor ce vor să se lanseze în publicarea de conținut, celor ce vor să își dezvolte abilități pentru a munci mai eficient, antreprenorilor, posesorilor de site-uri, consultanților precum și altor persoane interesante de domeniu.

Ce am reușit eu să notez după o primă lectură, destul de superficială, este faptul că acest ebook prezintă foarte bine domeniul content management, având un accent pus pe ecommerce și content. Există numeroase incursiuni în disciplina de management al conținutului, în care sunt prezentate multe detalii ce în mod normal nu au cum să fie cunoscute de un neinițiat în domeniul digital/internet. Ebook-ul este scris într-un stil foarte ușor de citit, iar pe ici și colo există foarte multe exemple și facts din domeniul marketing/digital.

Cel mai amplu material despre conținut și management de conținut

Din 2009 de când tot urmăresc această nișă a content managementului, atât la nivel internațional cât și la nivel național în .ro, nu îmi aduc aminte să fi fost publicat în România vreun material mai amplu decât acesta. Au existat studii, postări de blog, diverse materiale de tip incursiune în acest domeniu al conținutului, însă niciunul nu a reușit să fie atât de amplu și atât de aprofundat, cu un accent atât de puternic pe management de conținut.

Descarcă de aici.

 

750,000 de RON amendă pentru o propoziție dintr-un newsletter

O companie din România a fost taxată pentru o campanie de e-mail marketing prin care a încercat să-și informeze clienții cu privire la ceea ce se întâmplă în piață. Un newsletter transmis de NN Pensii către baza de date de clienți a fost amendat de către instituția ce reglementează piața pensiilor private din România.

Newsletterul cu pricina poate fi vizualizat aici.

Trebuie spus din capul locului că piața pensiilor private este reglementată și atent supravegheată pentru a nu apărea riscuri cu privire la economiile făcute de clienții fondurilor de pensii private.

Dar, în cazul de față, cazul unui newsletter informativ, în care au fost punctate niște realități din spațiul public cu privire la o posibilă naționalizare a fondurilor de pensii private, taxarea unei acțiuni de (content marketing) informare a clienților mie unul mi se pare exagerată.

Secțiune din newsletterul transmis către clienții companiei

În motivarea deciziei de amendare a fondului de pensii, se menționează, cu referire la newsletterul transmis către clienți, cum că, citez: situatia creata in piata pensiilor private ca urmare a interventiilor in spatiul public ale NN Pensii și, tot citire din comunicatul de presă: Avand in vedere circumstantele create, de natura sa conduca la afectarea increderii participantilor in sistemul de pensii private din Romania.

Mai jos puteți citi conținutul newsletterului ce a fost taxat cu amendă (la care se face referire în textul de mai sus)

Un newsletter este o intervenție în spațiul public

Un newsletter, indiferent de rata de deschidere sau click, este o intervenție în spațiul public. Un soi de postare social media sau postare de blog. Social media este spațiu public conform multor decizii judecătorești. Internetul este spațiu public. Ceea ce o companie publică pe internet, indiferent de canal, are o valoare deosebită.

Eu unul consider totuși exagerată decizia de amendare a fondului de pensii doar pentru că a prezentat ceea ce deja se afirma în spațiul public. Content marketingul practicat de NN Pensii este unul cât se poate de decent. Fix ceea ce reiese din propozițiile incriminate nu mi se pare un lucru care să amenințe securitatea pieței fondurilor de pensii. O informare rămâne o informare. A aduce la cunoștință ceea ce se discută în spațiul public este un lucru just făcut de cei de la NN Pensii – dacă este să discutăm pe bune despre securitatea pensiei fiecărui individ.

Dacă în spațiul public se discută despre naționalizarea fondurilor, iar o companie prezintă clienților această informație, în termeni de content marketing este o formă de content curation. Amendat pe nedrept în opinia mea.

Pentru că altfel ar trebui amendate toate site-urile ce au publicat informațiile discutate în spațiul public pe tema naționalizării fondurilor de pensii.

 

Conținut de brand între promoții și specificități

Sunt multe branduri ce au ca feed principal de conținut promoțiile la produsele puse la vânzare. Nu de puține ori întâlnim e-mailuri și newslettere ce anunță reduceri sau care prezintă oportunități de cumpărare la preț redus în cadrul diverselor mecanici promoționale (pachete speciale, reduceri la categorii de produse, etc).

Cert este că atunci când un brand anunță constant doar promoții riscă să se piardă ca identitate în mulțimea de branduri ce fac același lucru.

Crearea de promoții este o activitate ce produce conținut foarte ieftin. Se pleacă de la premiza că merită investiția deoarece o promoție atrage vânzări prin comparație cu un alt tip de conținut. Un conținut generalist sau un conținut ce prezintă detalii despre produse nu are același impact în vânzări precum are o promoție.

Între brand promoțional și brand specific

Între a dezvolta conținut cu și despre promoții și a dezvolta conținut specific pe diverse teme, conținut cu care un brand să iasă în față, există un spațiu ce se numește poziționare. Iar poziționarea unui brand prin conținutul dezvoltat ajută la notorietatea unui brand. Mai mult, poziționarea reprezintă un punct cheie în stabilirea unei legături cu consumatorii.

Promoțiile vând. Promoțiile ajută la poziționare. Un brand poziționat drept unul ce oferă prețuri bune prin promoții, nu are o poziționare foarte fericită. Puține branduri reușesc să rămână în mintea consumatorilor deoarece toate brandurile, sau cel puțin multe, oferă promoții, au promoții. Iar o astfel de poziționare într-o mulțime de branduri nu este un caz fericit.

Conținutul specific, ce tratează diverse teme conexe produselor, aduce beneficiul major de a poziționa foarte bine un brand între alte branduri. Poziționarea obținută prin conținutul specific are capacitatea de a întipări în mintea consumatorilor o voce / un ton de brand într-un context bine definit – dat de conținutul produs. Valoarea unei astfel de poziționări este dată și de natura conținutului dezvoltat.

Iar aici se află și rutele de succes în content marketing. Acolo unde se evită pierderea identității brandului prin conținutul promoțional și acolo unde rutele de dezvoltare conținut sunt unele ce reușesc să poziționeze brandul într-un context corelat cu obiectivele de comunicare.

Harta conținutului digital în România

Conținutul poate avea implicații majore în societatea în care trăim. Conținutul mediatic, în special, are o importanță majoră: poate decide cine stă sau pleacă de pe scena publică, cine rămâne la putere sau cine nu.

Mai sus avem un grafic ce prezintă o hartă realizată în comunitatea online de către utilizatori. Dimensiunile de evaluare a conținutului câtorva titluri de presă sunt: neutru, parțial, partizan, propagandă și fabulații.

Între adevăr și minciună sau fabulație, de la stânga la dreapta, sunt așezate câteva dintre brandurile mediatice din mediul online.

Cealaltă dimensiune de analiză este legată de calitatea conținutului produs. Valorile sunt: calitate superioară, calitate mixtă și calitate inferioară.

Sursă/e: 

  • https://www.reddit.com/user/magicsebi
  • https://www.reddit.com/r/Romania/comments/5qbj5e/hart%C4%83_media_cu_sursele_de_%C8%99tiri_din_rom%C3%A2nia_20/