Content marketing făcut “din pix”

Care brand nu-și dorește o bucată de conținut cu care să spargă rețelele sociale prin numărul de like-uri, share-uri și comentarii? Mai toate brandurile visează la acele producții de conținut, acele postări, grafice sau clipuri video care să engageuiească audiențe cât mai mari.

Ce se obține cu o bucată de conținut ce se duce puternic în rețelele sociale este o altă discuție. Pentru că pot fi cazuri în care, cu toate că un material de conținut a fost primit cu succes de audiență, acesta nu a adus vreun punct de marketing brandului creator.

Dar hai să clarificăm puțin.

Ce înseamnă făcut “din pix”?

Această expresie ar trebui să intre în limbajul marketingului digital pentru ca este una dintre cele mai importante probleme în content marketing.

Când faci ceva doar din pix, înseamnă că ai făcut doar o însemnare a acelui lucru cu pricina. Înseamnă că ai făcut acel ceva doar scriptic și deloc faptic.

E ca atunci când faci un raport de trafic în care însemnezi 10,000 de vizite, însă, în realitate, numărul vizitelor pe care le înregistrezi este de 100. Te bucuri de beneficiile raportului, însă realitatea este o alta.

A da sau a nu da din pix?

Aceasta este întrebarea cheie în content marketing.

Succesul unui conținut în rețelele sociale se obține cu greu. Postările virale au ceva anume al lor (evenimente, opinii, clipuri video) ce nu poate fi produs de către cineva care stă pur și simplu în fața unei tastaturi. Și aici este și dilema din content marketing: să produci “din pix” acel ceva al postărilor de succes din mediul digital sau să te apuci faptic să produci acel ceva al succesului.

Să produci “din pix” conținut de succes (dacă ai succes) înseamnă să economisești resurse. Să produci pe bune înseamnă să cheltuiești/investești în producția de conținut (producții video, vizual, grafică, interactiv, etc).

Este ca în presă acolo unde știrile ce generează mult trafic sunt produse sau fabricate. Fie sunt muncite pe teren, fie sunt create artificial (din pix).

Care e soluția?

Soluția este să folosești pixul cu înțelepciune.

Se poate face producție “pe bune” de conținut cu investiții mari însă cu rezultate slabe, așa cum se poate produce conținut de succes “din pix” (deci cu investiții mici).

 

În content marketing ai nevoie de un CMS bun.

Există un spațiu imens în această disciplină. Iar acesta este cel dintre comunicare și programare. Altfel spus, una este comunicarea, iar o alta este publicarea în mediul digital a acesteia. Și-aici nu vorbim de un material scris ce este publicat într-un wordpress. Aceasta este una dintre cele mai simple utilizări ale internetul. Însă există și utilizări mult mai complicate.

S-a dus vremea în care o postare de blog era considerată conținut de calitate…

Pentru a construi o experiență calitativă din punctul de vedere al conținutului, nu de puține ori, interfețele web trebuie construite de la zero. În general, atunci când comunicarea și dezvoltarea de conținut vine cu ceva calitativ, un material amplu, date, informații, etc, apare necesitatea realizării unor layout-uri/interfețe web custom, care să fie special create pentru a prezenta informația/conținutul.

Asta poate duce la obținerea unor rezultate superioare. Dar această groapă dintre comunicare și programare, pentru a obține experiențe de conținut excelente, este una peste care foarte puține companii reușesc să treacă cu succes.

Dezvoltare conținut și dezvoltare web

În cazurile cele mai fericite, acolo unde în echipa unei companii se află și oameni specializați pe realizarea interfețelor web (developer, front end developer, designer, etc), alături de un content developer, groapa imensă de care scriam în prima parte a acestui material este sărită cu succes.

Dar în cele mai multe cazuri, un content developer este un om pus față în față cu interfața de administrare a unui CMS, cu care trebuie să scoată proiecte de content de succes.

Și aici se observă și necesitatea unui CMS bun.

Un CMS flexibil care să aibă capacitatea de a se plia pe diversele tipuri de materiale de conținut dezvoltate. De la prezentarea unor date și grafice (există CMS-uri ce au astfel de funcții), până la prezentarea unor paragrafe esențiale într-un mod cât mai digerabil.

Fie că vorbim de casete, box-uri informative, elemente de conținut ascunse și accesibile la click pe diverse elemente ale interfeței, toate acestea sunt doar câteva dintre proprietățile unui CMS bun pentru content marketing.

Acestea sunt câteva dintre opțiunile oferite de un CMS avansat (WordPress + Flexform), opțiuni cu care un developer de conținut poate construi interfețe în care să prezinte cu succes informația / conținutul.

Astfel de CMS-uri ajută companiile să dezvolte mult mai rapid proiecte excelente de content marketing. Pe de-o parte pentru că este sărită groapa reprezentată de dezvoltarea web și efortul consistent de comunicare între content developer și echipa de programare/design web, iar pe de alta pentru că un content developer ce este în control și cunoaște toate instrumentele disponibile poate dezvolta mult mai bine interfețe web în care să fie publicat conținutul.

Un content developer înțelege informația pe care trebuie să o prezinte. Un content developer înțelege ce trebuie scos în față și cum, înțelege firul narativ al unui set de informații și astfel poate modela mult mai eficient interfețe care să prezinte într-o formă optimă acea informație.

Content developer expert în interfețe web

Există un cerc ce este închis atunci când un dezvoltator de conținut cunoaște pe îndelete un CMS. Atunci când un content writer cunoaște toate instrumentele de interfață, toate opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a prezenta un anumit conținut scris, acel bloc de text, modelat cu ajutorul instrumentelor de interfață, devine unul mult mai performant.

Se zice că nimeni nu mai citește ce se scrie pe site-uri. În special pe cele de companie.

În marea lor majoritate, companiile au pe site-uri texte marketoidizate, peste care utilizatorii trec foarte rapid atunci când acestea nu conțin informații esențiale, și texte lungi, la fel de marketoidizate, peste care utilizatorii trec foarte rapid scanând elementele ce reprezintă cât de cât un interes.

Un CMS bun transformă un bloc de text, pe care nu-l citește nimeni, într-o interfață web ce oferă o experiență excelentă de conținut. O experiență în care utilizatorul ajunge foarte rapid la informația esențială, fără să fie nevoit să scaneze foarte mult text.

 

A apărut cel mai amplu e-book în limba română despre conținut

Are 72 de pagini, împărțite în 15 capitole ce acoperă toată gama de subiecte corelate cu conținutul și managementul acestuia. Este cel mai amplu material apărut până în momentul de față, în limba română, pe tematica conținutului digital. Este scris de Claudiu Gămulescu (claudiu.gamulescu.ro) și este disponibil contra cost și în format video/audio.

Lansat sub coperta/sloganul: Muncește mai bine conținutul web pentru a captiva și reține utilizatorii, ebook-ul se adresează celor ce vor să se lanseze în publicarea de conținut, celor ce vor să își dezvolte abilități pentru a munci mai eficient, antreprenorilor, posesorilor de site-uri, consultanților precum și altor persoane interesante de domeniu.

Ce am reușit eu să notez după o primă lectură, destul de superficială, este faptul că acest ebook prezintă foarte bine domeniul content management, având un accent pus pe ecommerce și content. Există numeroase incursiuni în disciplina de management al conținutului, în care sunt prezentate multe detalii ce în mod normal nu au cum să fie cunoscute de un neinițiat în domeniul digital/internet. Ebook-ul este scris într-un stil foarte ușor de citit, iar pe ici și colo există foarte multe exemple și facts din domeniul marketing/digital.

Cel mai amplu material despre conținut și management de conținut

Din 2009 de când tot urmăresc această nișă a content managementului, atât la nivel internațional cât și la nivel național în .ro, nu îmi aduc aminte să fi fost publicat în România vreun material mai amplu decât acesta. Au existat studii, postări de blog, diverse materiale de tip incursiune în acest domeniu al conținutului, însă niciunul nu a reușit să fie atât de amplu și atât de aprofundat, cu un accent atât de puternic pe management de conținut.

Descarcă de aici.

 

750,000 de RON amendă pentru o propoziție dintr-un newsletter

O companie din România a fost taxată pentru o campanie de e-mail marketing prin care a încercat să-și informeze clienții cu privire la ceea ce se întâmplă în piață. Un newsletter transmis de NN Pensii către baza de date de clienți a fost amendat de către instituția ce reglementează piața pensiilor private din România.

Newsletterul cu pricina poate fi vizualizat aici.

Trebuie spus din capul locului că piața pensiilor private este reglementată și atent supravegheată pentru a nu apărea riscuri cu privire la economiile făcute de clienții fondurilor de pensii private.

Dar, în cazul de față, cazul unui newsletter informativ, în care au fost punctate niște realități din spațiul public cu privire la o posibilă naționalizare a fondurilor de pensii private, taxarea unei acțiuni de (content marketing) informare a clienților mie unul mi se pare exagerată.

Secțiune din newsletterul transmis către clienții companiei

În motivarea deciziei de amendare a fondului de pensii, se menționează, cu referire la newsletterul transmis către clienți, cum că, citez: situatia creata in piata pensiilor private ca urmare a interventiilor in spatiul public ale NN Pensii și, tot citire din comunicatul de presă: Avand in vedere circumstantele create, de natura sa conduca la afectarea increderii participantilor in sistemul de pensii private din Romania.

Mai jos puteți citi conținutul newsletterului ce a fost taxat cu amendă (la care se face referire în textul de mai sus)

Un newsletter este o intervenție în spațiul public

Un newsletter, indiferent de rata de deschidere sau click, este o intervenție în spațiul public. Un soi de postare social media sau postare de blog. Social media este spațiu public conform multor decizii judecătorești. Internetul este spațiu public. Ceea ce o companie publică pe internet, indiferent de canal, are o valoare deosebită.

Eu unul consider totuși exagerată decizia de amendare a fondului de pensii doar pentru că a prezentat ceea ce deja se afirma în spațiul public. Content marketingul practicat de NN Pensii este unul cât se poate de decent. Fix ceea ce reiese din propozițiile incriminate nu mi se pare un lucru care să amenințe securitatea pieței fondurilor de pensii. O informare rămâne o informare. A aduce la cunoștință ceea ce se discută în spațiul public este un lucru just făcut de cei de la NN Pensii – dacă este să discutăm pe bune despre securitatea pensiei fiecărui individ.

Dacă în spațiul public se discută despre naționalizarea fondurilor, iar o companie prezintă clienților această informație, în termeni de content marketing este o formă de content curation. Amendat pe nedrept în opinia mea.

Pentru că altfel ar trebui amendate toate site-urile ce au publicat informațiile discutate în spațiul public pe tema naționalizării fondurilor de pensii.

 

Conținut de brand între promoții și specificități

Sunt multe branduri ce au ca feed principal de conținut promoțiile la produsele puse la vânzare. Nu de puține ori întâlnim e-mailuri și newslettere ce anunță reduceri sau care prezintă oportunități de cumpărare la preț redus în cadrul diverselor mecanici promoționale (pachete speciale, reduceri la categorii de produse, etc).

Cert este că atunci când un brand anunță constant doar promoții riscă să se piardă ca identitate în mulțimea de branduri ce fac același lucru.

Crearea de promoții este o activitate ce produce conținut foarte ieftin. Se pleacă de la premiza că merită investiția deoarece o promoție atrage vânzări prin comparație cu un alt tip de conținut. Un conținut generalist sau un conținut ce prezintă detalii despre produse nu are același impact în vânzări precum are o promoție.

Între brand promoțional și brand specific

Între a dezvolta conținut cu și despre promoții și a dezvolta conținut specific pe diverse teme, conținut cu care un brand să iasă în față, există un spațiu ce se numește poziționare. Iar poziționarea unui brand prin conținutul dezvoltat ajută la notorietatea unui brand. Mai mult, poziționarea reprezintă un punct cheie în stabilirea unei legături cu consumatorii.

Promoțiile vând. Promoțiile ajută la poziționare. Un brand poziționat drept unul ce oferă prețuri bune prin promoții, nu are o poziționare foarte fericită. Puține branduri reușesc să rămână în mintea consumatorilor deoarece toate brandurile, sau cel puțin multe, oferă promoții, au promoții. Iar o astfel de poziționare într-o mulțime de branduri nu este un caz fericit.

Conținutul specific, ce tratează diverse teme conexe produselor, aduce beneficiul major de a poziționa foarte bine un brand între alte branduri. Poziționarea obținută prin conținutul specific are capacitatea de a întipări în mintea consumatorilor o voce / un ton de brand într-un context bine definit – dat de conținutul produs. Valoarea unei astfel de poziționări este dată și de natura conținutului dezvoltat.

Iar aici se află și rutele de succes în content marketing. Acolo unde se evită pierderea identității brandului prin conținutul promoțional și acolo unde rutele de dezvoltare conținut sunt unele ce reușesc să poziționeze brandul într-un context corelat cu obiectivele de comunicare.

Harta conținutului digital în România

Conținutul poate avea implicații majore în societatea în care trăim. Conținutul mediatic, în special, are o importanță majoră: poate decide cine stă sau pleacă de pe scena publică, cine rămâne la putere sau cine nu.

Mai sus avem un grafic ce prezintă o hartă realizată în comunitatea online de către utilizatori. Dimensiunile de evaluare a conținutului câtorva titluri de presă sunt: neutru, parțial, partizan, propagandă și fabulații.

Între adevăr și minciună sau fabulație, de la stânga la dreapta, sunt așezate câteva dintre brandurile mediatice din mediul online.

Cealaltă dimensiune de analiză este legată de calitatea conținutului produs. Valorile sunt: calitate superioară, calitate mixtă și calitate inferioară.

Sursă/e: 

  • https://www.reddit.com/user/magicsebi
  • https://www.reddit.com/r/Romania/comments/5qbj5e/hart%C4%83_media_cu_sursele_de_%C8%99tiri_din_rom%C3%A2nia_20/

Scrisul pentru web ar trebui predat în sistemul de învățământ

Scrisul pe pagini de internet se diferențiază de scrisul pe hârtie printr-o serie de proprietăți ale produsului final. Textul prins în paginile înșiruite una după alta este o modalitate de a comunica prin scris specifică perioadei de dinainte de internet. Internetul, formatul digital în care pot fi puse textele, oferă un infinit de posibilități ce pentru moment nu sunt luate în discuție și tratate în mod serios de către entitățile vizate.

Dar să plecăm de la scris.

Scrisul este foarte important în societatea în care trăim. Scrisul stă la baza societății în care trăim: contracte comerciale, legislație, regulamente și alte texte organizatorice. Literatura, în sensul larg al cuvântului, este esențială în societate.

Și să continuăm cu internet.

Internetul se prezintă în acești 25 de ani drept fiind una dintre cele mai mari revoluții pe care le-a cunoscut literatura și domeniul editorial. În 25 de ani formatele de publishing au cunoscut o explozie direct proporțională cu numărul de site-uri apărute.

Și formatul digital.

Formatul digital este de departe motorul și mediul excelent pentru creație și publishing. Infinitul de noi forme de produse editoriale ce pot fi create cu ajutorul tehnologiilor digitale este un aspect asupra căruia nu foarte multe entități s-au oprit spre a analiza.

A lectura VS a te da pe net

Scopul acestor două activități este acela de a dobândi, a ajunge în posesia unei anumite informații. Unul dintre obiectivele consumului de conținut scris este acela de a obține răspunsuri la întrebări. În spatele exercițiului de lectură stă un amalgam de întrebări și curiozități.

A te da pe net, ca expresie, are conotația pierderii de timp sau conotația unui timp alocat unor activități inutile. Dar în spatele expresiei stă un detaliu care face o diferență foarte mare.

Experiența lecturii pe internet este una a vitezei cu care se poate ajunge la răspunsurile ce demarează din start exercițiul sau sesiunea de lectură. Că se poate ajunge foarte rapid la răspunsuri este un beneficiu ce trebuie scos în evidență – nu condamnat, cum sunt tentate multe persoane să susțină că, prin viteza cu care se ajunge la răspunsuri, se pierde din esență.

Dacă exercițiul de lectură se schimbă, prin acest fenomen definit prin expresia a te da pe net, care sunt schimbările la nivelul exercițiului de a scrie, a redacta conținut scris?

Noi forme de a scrie

Spațiul dintre subiect și predicat a devenit, odată cu internetul, foarte mic. Revoluția formatului digital și a mediului online a pus o piatră de temelie către noi modalități de a concepe și a crea scris care să comunice informație. Accesul rapid la informație este poate una dintre cele mai notorii fațete ale acestei revoluții. Însă sunt și multe altele ale căror nuanțe nu sunt încă observate.

Rezultatul final al tuturor acestor schimbări reprezintă, în opinia mea, puncte de plecare către noi forme de literatură. Iar noi forme de literatură sunt posibile cu ajutorul mediului digital și al formatului internet.

Nu ar trebui să existe motive de îngrijorare printre fanii bibliotecilor…

Noi forme și experiențe de lectură nu au cum să fie în defavoarea cuiva, nu au cum să dezavantajeze scopul nobil al accesului la cunoaștere prin informație. Mai mult, noile forme de lectură cer apariția unor noi forme de a scrie, unor noi forme de a compune mesaje, cer apariția unor noi forme de a utiliza cuvântul. Spațiu de stocare există. Posibilități sunt infinite în mediul digital.

Acestea sunt și câteva dintre motivele pentru care se cere ca în sistemul de învățământ scrisul pentru web să fie predat ca disciplină de sine stătătoare sau chiar să înlocuiască mai toate materiile ce punctează în jurul creației de scris.

Început sau sfârșit?

Ca un exemplu, când vorbim de literatură online, spațiul dintre începutul și sfârșitul unui text ce comunică ceva a dispărut. Cititorul poate să apară întro carte în chiar punctul culminant al acesteia. Sau, de ce nu, poate intra direct la deznodământ. Iar acestea nu sunt stări de fapt peste care ar trebui să se treacă foarte ușor. Sunt niște aspecte extrem de importante.

Un cititor ce trece rapid prin peisajul în care se desfășoară o acțiune nu este o crimă împotriva literaturii. Este o experiență de lectură fascinantă. Se poate dovedi că există o formă nouă de lectură atunci când, prin selecție, cititorul obține tot ceea ce își dorește de la un text și nimic mai mult. Nimic rezidual.

Iar asta Extrem de rapid.

Astfel se naște o lectură lipsită de rezidual. O lectură curată, lipsită de elemente ce pot fi considerate reziduale. Unii ar fi tentați să spună că este o lectură minimalistă, simplistă ce nu oferă tot. Și nu țin să îi contrazic. Limpezimea cu care o temă este prezentată este foarte importantă.

Toate acestea și multe altele sunt doar câteva dintr-un infinit de posibilități oferite de mediul digital și de formatul internet.

Inventarul de conținut

Inventarul de conținut este o idee conform căreia o companie ar trebui să își organizeze conținutul într-un inventar în care să fie evaluat prin prisma performanței pe care acesta o obține în cadrul expunerii la traficul web achiziționat prin media buy.

Rata de conversie, rata de engagement, timpul petrecut sunt câteva dintre informațiile ce pot fi notate cu privire la conținutul deținut de o companie.

Versiunile conținutului sunt o altă abordare de management al conținutului, prin intermediul acestui inventar despre care vorbim. Scopul principal al acestui inventar este acela de a descoperi cu exactitate care sunt abordările de comunicare, care sunt abordările de marketing ce au succes în piață.

Spre exemplu, o companie poate descoperi care sunt frazele, temele și subiectele ce atrag o rată de conversie mai mare. Dar în sptele frazelor, temelor și al subiectelor stau informații despre marketing, informații cu privire la produse, stau chiar produse și servicii despre care se poate afla feedback-ul din piață dacă sunt notate cifrele înregistrate.

 

Ce platforme de conținut va aduce viitorul?

În 25 de ani de internet lucrurile în domeniul contentului au evoluat extrem de mult. În 25 de ani lumea, parcă, s-a schimbat prin beneficiile aduse de internet și de circulația informației cu o viteză incredibilă. Platformele folosite în business pentru prezentarea informației comerciale au evoluat, s-au schimbat, unele chiar au dispărut, iar în locul lor au apărut altele.

Luați spre exemplu directoarele cu site-uri.

În urmă cu nu mulți ani, directoarele cu firme și companii reprezentau o modalitate de promovare extrem de căutată, neexistând site-uri precum Facebook sau Google în forma pe care o are astăzi.

Însă schimbarea nu cred că se va opri aici. Multe dintre tacticile actuale de prezentare a informației comerciale, de promovare prin intermediul conținutului, se vor transforma lăsând loc unei noi generații de interfețe și tehnici de prezentare a conținutului comercial.

Dacă astăzi Facebook, Youtube și Google reprezintă marile site-uri și site-urile în care/pe care companiile își doresc să apară, timpul va transforma totul. Internetul interactiv, 2.0, a atras o schimbare radicală a internetului și a domeniului marketingului prin conținut și se așteaptă de la internetul 3.0 să vină cu schimbări radicale.

Web Notifications reprezintă doar una dintre ultimele schimbări apărute în internet. Acestea permit brandurilor o conexiune directă cu utilizatorii, iar astfel circulația conținutului se face cu o viteză amețitoare. Conectarea unui utilizator cu un site, brand sau companie, tinde să devină o legătură foarte strânsă, mult mai strânsă decât prin ceea ce exista deja: e-mail marketing, urmărirea unei pagini de Facebook sau Twitter.

Noi formate

Consumatorul este obișnuit să găsească de la o zi la alta noi și noi formate de prezentare a informației comerciale, noi și noi ergonomii de site-uri de comerț electronic, noi și noi interfețe prin care se face prezentarea unei informații comerciale. Dar nici aici lucrurile nu vor sta în loc. Formatul de astăzi cu care un magazin online își prezintă marfa va fi demodat peste foarte puțini ani, iar în locul formatelor actuale de site-uri comerț electronic vor intra alte formate, alte ergonomii, alte modalități de prezentare a produselor și a informațiilor despre acestea.

Instrumentele de căutare, și ele, tind să evolueze. Inserția făcută de Google atunci când în paginile sale a decis introducă blocuri de informație preluată de pe Wikipedia nu a fost o mutare făcută din hazard. Pofta utilizatorilor pentru informație în timp real, as you type, a dat naștere formatului de motor de căutare informativ – cum este Google în acest moment.

Facebook, și el, a dat naștere algoritmilor de triere și afișare a conținutului. În maratorul brandurilor către a obține atenția utilizatorilor, dar și în maratorul utilizatorilor în a obține informația la cald despre prieteni și cunoștințe s-a născut un nou format de conținut. Iar acest format de conținut nu este unul deosebit prin aspect ci prin inteligența artificială ce se află angrenată în afișarea conținutului. Și este un aspect ce trebuie notat ca un nou format de conținut. Format de conținut ce are în spate algoritmi de calcul ce afișează un anumit conținut în baza unor criterii.

Youtube este și el printre inovatorii în materie de a oferi noi formate de conținut în mediul digital. Vizionarea unui clip se termină, de cele mai multe ori, cu propunerea de a viziona un alt clip video în stilul muzical al clipului vizionat anterior. Și este un nou format de conținut prin această funcție relativ simplă.

Dar zona care, din punctul meu de vedere, a rămas neacoperită este zona listării de informație comercială. De aici vin și banii. Iar ăsta este și motivul pentru care până în momentul de față aici nu au fost încercate altfel de abordări decât cele ancorate în principiul apariției mai în față. Iar acest principiu este principiul publicității. 90% dintre site-urile de tip directoare de informație sau site-uri ce prezintă informația comercială au la bază principiul plății pentru o afișare mai avantajoasă. Google AdWords este un gigant într-ale acestei practici – pentru că a dus principiile apariției mai în față la un nivel greu de imaginat în urmă cu mai mulți ani.

Spațiu există. Mediul digital permite încă noi abordări.

De ce nu ați încercat content marketing până acum?

În cele mai multe cazuri, lipsa conceptelor/ideilor de marketing prin intermediul conținutului este motivul din cauza căruia companiile/brandurile nu au încercat marketingul prin intermediul conținutului. Limitarea la lansarea unui site și la producția de conținut necesar pentru acesta este situația cea mai des întâlnită.

Neavând ideile necesare, în jurul cărora să se facă producția de conținut, neavând conceptele în care să se investească și care să devină campanii de content marketing, managerii de marketing văd zona de conținut, în general, ca fiind “una moartă”.

Fără noi optici cu privire la felul în care o companie/un brand să se prezinte în mediul digital, se consideră că nu există posibilități de promovare și marketing digital prin conținut. Vizualizarea unor posibile concepte este un efort extrem de dificil.

Lipsa conceptelor

Lipsa conceptelor de marketing prin intermediul conținutului se datorează, în general, unei priviri superficiale asupra conținutului deja existent. Intrarea în detaliile de conținut, intrarea printre rândurile scrise, deja existente, poate scoate la lumină teme, subiecte și detalii ce sunt în sinea lor conceptele de marketing prin intermediul conținutului.

Astfel de liste cu detalii, ce conțin puncte cheie ale felului în care este privită o companie/un brand, produsele sau serviciile lor, reprezintă tot atâtea teme de la care pot fi dezvoltate acțiuni de content marketing.

Lipsa încrederii

Când toate detaliile de comunicare, toate atributele și proprietățile specifice unui brand/companie, produs sau serviciu, sunt puse într-o listă, apare neîncrederea cu privire la posibilitățile de a obține beneficii prin intermediul unei campanii de content marketing pe una sau mai multe teme identificate.

Semnele de întrebare cu privire la rata de succes a unei eventuale campanii de marketing prin conținut, pe una dintre temele existente, sunt și principalele motive pentru care multe companii nu au testat sau încercat până acum marketingul prin conținut.

Cu toate că un principiu esențial în marketingul digital, în care există măsurători de eficiență, este acela de a testa și a optimiza din mers, nu există curajul necesar pentru a face un prim pas pe tărâmul marketingului prin conținut.

Nu există curajul pentru a investi într-o temă de comunicare, temă cu care o companie să iasă în față în mediul digital.

Lipsa experienței

În lipsa experienței, nu există cifrele cu care să se argumenteze un eventual efort făcut într-o direcție sau alta. În lipsa cifrelor înregistrate prin experimentarea altor campanii de content în trecut, de cele mai multe ori, se formulează decizii pripite cu privire la ceea ce ar putea aduce o eventuală campanie de content marketing.

Iar prin prisma lipsei de experiență, de cele mai multe ori, în efortul decizional câștigă tacticile și practicile, acțiunile de marketing și promovare online pentru care există experiență sau câștigă tacticile și practicile cele mai populare. Acestea, precum publicitatea CPC, publicitatea prin banere, etc, câștigă din start încrederea prin prisma faptului că fie există experiență, fie sunt canale deja consacrate de marketing digital.

În concluzie

Cele 3 argumente prezentate mai sus (lipsa conceptelor, lipsa încrederii și lipsa experienței) sunt motivele principale pentru care nu se investește în marketing prin intermediul conținutului.

Cu toate că marketingul digital a evoluat în ultimii 3 ani, la un nivel ce pune o presiune consistentă pe managerii de marketing pentru a găsi noi modalități de comunicare (în afara canalelor și a modalităților clasice), cele trei motive explicate în această postare opresc orice formă de activitate în domeniul marketingului prin intermediul conținutului.

Companiile/brandurile ce trec peste aceste trei hopuri obțin, de cele mai multe ori, succes în mediul digital pentru că ies din linie. Și cu toate că devin repere în industrii sau exemple pe care concurența le poate adopta, de cele mai multe ori, tot cele trei motive țin în loc companiile când vine vorba de a investi în acțiuni de content marketing.