Ce-i ăla un site content-first?

Un site content-first este ăla care are conținutul finalizat cu mult înainte ca structura lui să fie schițată.

Pare că e ca și cum ai pune carul înainte boilor, însă nu este deloc așa. E chiar invers. Gândește-te pentru o secundă: unui scriitor nu i se dă cartea ca s-o umple cu texte… De ce situația ar fi diferită în cazul site-urilor?

De ce ar trebui să avem o structură de site înaintea unui conținut? Ergonomie? UX? Obișnuința utilizatorilor? Talentul unui designer web? Structura clasică de site companie? Felul în care am fost învățați să structurăm textele?

Un site content-first are ca șef omul de content

Într-un proiect de comunicare digitală precum este cel de realizare a unui site, managerul de proiect, șeful proiectului, directorul, whatever, trebuie să fie omul de content. El conduce direcția pentru că el înțelege limpede ce se întâmplă în relația omului cu „site-ul” (contentul). Asta e ideea de bază a agenției de content Mediawrite: relația omului cu conținutul. Și asta cred că o face agenție singulară prin abordare. Cam ăsta e crezul în perioada asta.

Să pui pe altcineva să coordoneze proiectul este o greșeală. Aproape toți, de la owner de business, la marketing manager, la specialist marketing digital, la specialist design web au opinii care nu sunt în direcția unui site content-first. Și chiar vorbesc în cunoștință de cauză, nu exemplific sau generalizez degeaba.

Un site content-first nu are termen de finalizare

Cel mai greu de înțeles este acest concept. Și este de înțeles. Plătești pentru ceva, trebuie să aibă un termen de livrare/finalizare. Însă dacă pui problema diferit, lucrurile stau altfel: să crezi că site-ul (conținutul) este perfect în forma pe care o are e o formă de ignoranță. Și aici este o poveste extrem de lungă în care nu voi intra aici. E chiar big.

AB testing, într-un site content-first (care nu are termen de finalizare), este un concept depășit / simplist. Un site content-first merge cu mult în față prin prisma înțelegerii perfecte a audienței pentru a elimina „ghicitul” bazat pe cifre: a sau b?

Un site content-first nu e doar despre talent editorial al autorilor

Într-un proiect de site content-first, sunt exploatate la maxim toate posibilitățile oferite atât de talentul autorilor de content, cât și de imensul potențial al programaticului, cât și potențialul, uneori neexploatat pe deplin, pe care încă îl oferă internetul.

Mai pe românește, un site content-first nu e despre blocuri de text în care își etalează apucăturile emoționale un autor talentat. Nu e despre texte lungi sau scurte și „drăguțe”. Nu-i nici măcar doar despre storrytelling sau big visuals.

Cam astea sunt definițiile.

  • Un site content-first este ăla care are conținutul finalizat cu mult înainte ca structura lui să fie schițată.
  • Un site content-first are ca șef omul de content
  • Un site content-first nu are termen de finalizare
  • Un site content-first nu e doar despre talent editorial al autorilor

 

Manager sau specialist marketing digital?

Să zicem că nu-i poți avea pe amândoi. Alegi fie un manager, fie un specialist. Evident, vorbim de un manager care știe să opereze mașinăriile de marketing digital. Dar care nu e, totuși, un specialist. E un manager.

Managerul unui spital este doctor. Doctorul care operează este un specialist.

  • La cine apelezi dacă ai o problemă: la managerul actului medical sau la cel care efectuează actul medical?
  • La cine ai apela ca să gestioneze un spital: la specialistul în anestezie sau la un doctor cu experiență managerială?

Deci, tu la cine ai apela?

Dar când vine vorba de content și marketing?

Apelezi la un autor content sau la un specialist marketing?

Eveniment în București despre inteligență artificială și marketing (MID ediția 10)

În 2016, am postat pe contentpedia.eu un prim material despre MID (Marketing în direct), o conferință despre marketing cu o vechime considerabilă. Atunci se afla la ediția cu numărul 8, iar anul ăsta MID se află la ediția aniversară cu numărul 10. A avut amabilitatea să îmi răspundă la câteva întrebări Mihaela Petrovan, de la More than Pub, agenția care se ocupă și cu organizarea acestui eveniment.

Mihaela Petrovan – reprezentant organizator ( More than Pub)

Contentpedia: Ce noutăți aduce această ediție aniversară?

Mihaela Petrovan: Tema, in primul rand: “Inteligenta Artificiala in Marketing”. Daca nu am recunoaste ca viitorul ne ‘sperie’ un pic pe toti, am minti. Specialistii marcomm de azi, mai ales cei care au implementat pana la ora actuala mult mai multe strategii offline decat online, chiar vor sa stie incotro ne indreptam si cum ii poate ajuta aceasta ‘mutare’ masiva in online a comunicarii-promovarii. Vorbind cu spakerii acestei editii, extrem de pasionati de ceea ce fac, realizez tot mai mult potentialul enorm al tehnologiei si cat de mult ne poate ajuta (/o face deja). Si nu ma refer doar la marketing, ci la mai toate aspectele vietii. Evident ca exista si reversul medaliei …insa ne este clar ca nu ne putem opune evolutiei (si nici nu e indicat). Oricum discutiile pro sau contra din timpul conferintei vor fi extrem de interesante!

Contentpedia: Unde va avea loc, ce alte detalii organizatorice ne puteți da?

Mihaela Petrovan: Ca in fiecare an ne ‘retragem’ pentru o zi intreaga in oaza verde a Bucurestiului, numita Clubul Diplomatic. Ne pregatim pentru prezentarile interactive a 10 speakeri, intre orele 9:00 si 17:00 avand loc si pauza de masa & coffee breaks pentru socializare. Aniversand, insa, ‘primul’ nostru deceniu, ne vom bucura la final si de un Garden Party, Clubul fiind gazda perfecta in acest sens. Informatii utile in mijlocul naturii, intr-o atmosfera efervescenta si fara dead-line-uri…suna tentant, nu-i asa?

Contentpedia: Ce ne puteți spune despre prezentările speakerilor din acest an?

Mihaela Petrovan: Prezentarile / Discursurile vor raspunde multor intrebari! Vom vorbi despre cum folosesc Google si Facebook deep learning si inteligenta artificiala pentru a „intelege” in profunzime comportamentul uman. Vom afla de ce Google a construit un sistem neural care simuleaza gandirea umana, raspunsul la intrebarea lui Philip K. Dick „Viseaza androizii oi electrice?” si cum ne afecteaza inteligenta artificiala comportamentul. Vom destainui ‘trucuri’ si studii de caz despre performance media & marketing online, growth hacking (automatizarea cresterii) si vom fi pusi la curent cu serviciul de management al reputatiei in mediul online. Si nu numai!

Contentpedia: Aveți în vedere să distribuiți conținutul prezentărilor după eveniment?

Mihaela Petrovan: Bineinteles, ca in fiecare an. MID (“Marketing in Direct”) este despre cunoastere si impartasirea informatiilor cu toti cei interesati.

Contentpedia: MID este unul dintre cele mai vechi evenimente de marketing din România. Care este secretul?

Mihaela Petrovan: Va multumim pentru apreciere, ne onoreaza. Cred ca….perseverenta. Si dezinteresul financiar complet :) Pe noi ne-a interesat sa continuam ceea ce am inceput, indiferent cat de greu ne-a fost (iar in anii de criza, credeti-ma, nu ne-a fost deloc usor). Echipa More than Pub, care a creat, organizat si implementat an de an acest eveniment a preferat sa-si invite clientii/partenerii la o portie de invatatura in locul unei petreceri de Craciun, de exemplu. Cred ca acesta e ‘castigul’ nostru, de fapt.

WeContent, cea mai importantă conferință de content marketing din Romania.

Din câte știu eu, această conferință ce va avea loc la București este una dintre cele mai importante din Europa de Est. Urmăresc constant nenumărate grupuri despre content din Europa și nu mi-a ajuns la ureche vreodată, în ultimii ani, vreo conferință de content prin aceste părți ale europei.

Am fost contrazis de către organizator, care a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu, și mi-a spus că aceasta este „doar” cea mai importantă din România.

Mai jos interviul cu Constantin STANCIU, care este Co-Founder | UPGRADER (compania care organizează evenimentul).

Contentpedia: Ce este WeContent?

Constantin STANCIU: WeContent este o conferinta de content marketing, organizata de Upgrader Events, care reuneste speakeri de top din industrie, din Romania si UK. Prima editie va avea loc pe 01 noiembrie 2018, la Movieplex Cinema, din cadrul Plaza Mall. Agenda conferintei este construita pentru a ajuta participantii sa isi eficientizeze eforturile de marketing si vanzari. Pentru cei care doresc sa aprofundeze strategiile de content marketing, a doua zi dupa conferinta au ocazia sa participe pentru prima oara in Romania la doua workshop-uri sustine de catre Sonja Jefferson si Jon Burkhart, doi specialisti britanici care vin cu un know how exceptional.

Contentpedia: Cine ar trebui să vină la aceste eveniment?

Constantin STANCIU:  Conferinta este dedicata oricarei persoane interesate sa inteleaga cum poate utiliza content marketing-ul in atingerea obiectivelor de business. Asteptam oameni de comunicare, marketing, antreprenori, bloggeri, creatori de continut si specialisti SEO.

Contentpedia: Ce ne puteți spune despre speakerii evenimentului?

Constantin STANCIU:  Ne bucuram ca am reusit sa cream un panel de speakeri atat de valoros, format din specialisti de top. Patru dintre invitati sunt din UK si vom ajunge la 10 invitati din tara. Fiecare vine cu o specializare diferita, dar punctual foarte importanta in intreg contextul unei strategii de content marketing. La finalul conferintei participantii vor avea o noua perspectiva legata de principalele puncte din content marketing: strategie, generare de continut, canale de comunicare si trenduri.

De exemplu, Sonja Jefferson, ne va vorbi despre strategie de content marketing. Ea a fondat propria firma de consultanta si training in strategia de content marketing in urma cu 20 de ani, Valuable Content. In acest moment este unul dintre cei mai buni specialisti din UK. Un alt exemplu, Jon Mowat, Managing Partner la Hurricane Media, va vorbi de continutul de tip video. Recunoscut international ca fiind unul dintre cei mai buni oameni din industrie, 14 ani in pozitia de producator la BBC si 14 ani ca antreprenor cu propria agentie de video marketing. Alex Dona, Managing Partener TNR, ne va vorbi despre neconventional, Raluca Feher, Creative Direct CAP, despre content writing, Mihai Holhos aka Mikey Has, despre provocarile unui content creator si lista continua.

Contentpedia: De ce o conferință despre content marketing?

Constantin STANCIU:  Prin comunitatea noastra de antreprenori Upgrader si prin evenimentele pe care le organizam, suntem in stransa legatura cu mediul de business. Acest lucru ne-a oferit posibilitatea de a vedea un interes tot mai crescut legat de generarea de continut si de valorificarea lui. In mod clar este prezentul si viitorul in marketing si avem nevoie de informatii de la specialisti. Piata noastra fiind nu atat de avansata pe aceasta disciplina, am vazut optim sa cream acest mix de speakeri romani, care stiu foarte bine piata locala si speakeri din UK, parte dintr-o piata mai dezvoltata si cu un know how international, prin natura proiectelor in care sunt implicati.

Trăim cea mai mare revoluție din istoria literaturii

Iar natura acestei revoluții este pe cât de simplă, pe atât de profundă și complicată. Ar trebui să ne bucurăm că suntem „contemporanii” unei borne, în această istorie a literelor, atât de mare încât o să fie văzută de la secole poate chiar milenii distanță în viitor.

Literatura, înțeleasă ca o cultură și disciplină a însemnelor, a dat naștere domeniului IT. Termenul de IT, conform Wikipedia, a apărut în 1958. Tehnologia informației n-ar fi putut exista dacă n-ar fi existat literatura. Un limbaj de programare este o formă de literatură de specialitate. Tot ceea ce a produs IT-ul în ultimul secol se datorează în mare parte puterii pe care o are literatura, această cultură și disciplină a însemnelor. Iar IT-ul în ultimul secol a produs niște chestii absolut uimitoare uluitoare…

Dacă judecăm în sensul strict, literatura stă la baza tuturor științelor. Îți poți imagina matematica, electronica sau fizica fără a avea însemnele și simbolurile care prezintă, explică și comunică aspecte ce țin de aceste domenii?

Codul Morse – bazat pe linie și punct – e o mică parte din puterea pe care o are literatura.

Ce este atât de revoluționar în această revoluție a literaturii?

Cred că natura, aspectul și lucrul cel mai revoluționar în această revoluție este acela al accesului la literatură. Pe cât de simplu, pe atât de complicat și profund este impactul. Nu există în istorie vreo revoluție asemănătoare din acest punct de vedere.

Ceea ce s-a întâmplat de la apariția internetului ar trebui să intre cu grație în istoria literaturii pentru acest lucru banal al accesului la ea – la literatură.

În istorie, oricine a putut să pună pe ceva „o bucată” de literatură. Pe peretele unei peșteri, pe piele de animal, pe pereții unei construcții, pe o bucată de lemn, pe o bucată de hârtie, etc. Din acest motiv, în ultimul secol nu putem nota că s-a întâmplat ceva revoluționar din acest punct de vedere. În schimb, din punctul de vedere al accesului, chiar s-a întâmplat ceva notabil.

Dacă „o bucată” de literatură așternută pe ceva, în trecut, dispărea odată cu trecerea timpului, acum aceeași „bucată” de literatură are toate șansele să nu dispară odată cu trecerea timpului. Bă… să rămână pentru mii, zeci de mii, sute de mii sau chiar milioane de ani. Și asta nu oricum: ci mereu accesibilă tuturor. Deci, orice „bucată de literatură” este sau poate fi disponibilă oricui, oricând, pentru totdeauna. Și asta nu oricum: folosind instrumente și opțiuni la care oamenii în trecut nici măcar nu visau.

În opinia mea, o astfel de chestie, un astfel de fenomen poate da naștere premiselor unei revoluții cu mult peste toate revoluțiile pe care le-a adus sau la care a participat literatura în istorie – prin diversele sale curente, forme, tendințe, subiecte, etc.

Prin simplul fapt al accesului la literatură, trăim fie începutul celei mai mari revoluții din istoria literaturii, fie trăim cea mai mare revoluție a acesteia.

N-am văzut, n-am auzit până acum vreo analiză sau vreun studiu de specialitate cu privire la stilisitca literaturii publicate pe internet. Este IMPOSIBIL să nu fi adus nimic nou această literatură „ordinară”, care nu s-a bucurat încă de „privilegiul” de a fi printată între niște coperți…

Sau n-am văzut vreun scriitor care să zică: pentru cartea mea, că sunt un autor talentat, voi folosi opțiunile oferite de HTML 5, javascript, php, links, etc doar ca să ofer cititorului o experiență deosebită (user experience) atunci când acesta va răsfoi paginile cărții mele.

Transformare digitală, inteligență artificială, internet of things – toate au la bază accesul la „bucăți” de literatură. Un ERP managiuiește „bucăți” de literatură ce prezintă informații „diverse” dintr-o uzină. Un CRM la fel. Inteligența artificială, orice ar face ea, tre’ să prezinte o „bucată” de literatură inteligibilă pentru om: fie ea o cifră, un indicator, un însemn, o afirmație, o valoare, un output, etc.

Zero și unu, înainte de a fi cifre, sunt parte din literatură.

La baza digitalului stă 1 și 0, iar dacă digitalul revoluționează în aceste zile societatea, mai mult ca sigur tot literatura o face…

Și asta judecând strict dpdv acces.

 

De ce este riscant pentru o companie să facă content marketing digital?

În primul rând, pentru că un content poate avea valori diferite în același timp. Un content este valoros pentru unii oameni, iar pentru alții este lipsit de valoare. Mai mult, un content poate avea în același timp două valori diferite în funcție de context: poate să fie potrivit sau nu.

Conținutul perfect n-a fost inventat încă, iar în interpretarea valorii conținutului părerile sunt mereu împărțite & subiective și este greu să apreciezi corect valoarea content marketingului în care ai investit.

Dacă facem o comparație, dacă ar fi să investim într-o criptomonedă (investiții recunscute pentru riscul mare pe care îl au), ea are o cotație, are cifre, date, informații, evoluție – și toate astea real time. Cunoști valoare de ieri (dacă e cazul), cunoști valoarea de azi și ai previziuni cu privire la evoluția valorii pe termen lung.

N-a fost inventată încă criptomoneda care să obțină doar creștere. Bitcoin a fost sus, când scriu acest material e mai jos. Față de valoarea de lansare e mai sus, însă a avut și scăderi și scăderi.

Ocupându-mă de o agenție de content digital, m-am gândit mult la riscurile la care este supusă o companie care decide să investească în content marketing. M-am tot gândit la dilemele avute de oamenii de la marketing care au lucrat cu noi.

Astfel am pus pe hârtie o listă de 5 riscuri majore.

Care sunt riscurile investiției în content marketing digital?

La orice pas pe care îl faci în marketing digital există riscuri. Însă atunci când faci pași în direcția investițiilor în content marketing există un număr mult mai mare de riscuri.

Riscul numărul 1

Să te apuci să construiești un vapor.

Tu poate ai nevoie doar de o barcă, însă dacă te-ai apucat să construiești vaporul, trebuie să îl termini neapărat – altfel ai pierdut banii.  Fiecare pas făcut ca să construiești un vapor este unul care te obligă să termini proiectul. Iar un vapor are nevoie de multe resurse – prin comparație cu o barcă.

Când investești în criptomonede, nu-i nevoie să cumperi un bitcoin. Poți cumpăra 0,0001.

Când investești în publicitate digitală, poți transforma peste noapte o barcă în vapor dacă merg cifrele.

Riscul numărul 2

Să arunci pe apă un vapor care nu plutește.

Nici măcar nu plutește, dar să ajungă la destinație… (obiective). Tre’ să ai vaporul ca să-l dai la apă, iar ca să ai vapor tre’ să cheltuiești chiar dacă el se va scufunda. Asta este realitatea.

Când investești în criptomonede, poți să vinzi instant când criptomoneda da intră sub „linia de plutire”.

Când investești în publicitate digitală, ai o plută (conversie Analytics) care coboară sub linia de plutire doar când prinzi un pește…

Riscul numărul 3

Să arunci pe apă un vapor care plutește în derivă.

Un vapor care doar plutește e ca un PET aruncat în ocean. În „balamucul” informațional de pe internet, de pe Facebook sau din Google, nu e nevoie de încă un PET aruncat. E destul zgomot și nimeni n-o să leșine dacă brandul/compania nu publică ceva.

Când investești în criptomonede, poți schimba real-time vasul (moneda sau direcția) cu unul care merge la destinație (creștere).

Când investești în publicitate digitală, ai un control foarte bun al direcției.

Riscul numărul 4

Să nu ai bani de motorină.

Content marketingul are nevoie de suport ca să ofere suport.

Când investești în criptomonede, nu ești legat pe termen lung la cheltuieli. Nu te costă să deții o criptomonedă.

Când investești în publicitate digitală, te poți opri când nu mai ai bani de motorină.

Riscul numărul 5

Să te lovești cu vaporul de un iceberg. Un iceberg imens.

Problema nu e că se scufundă vaporul (contentul n-a dat rezultate), problema este că nu cunoști icebergul de care te-ai lovit. Să fie product? Să fie placement? Să fie price? … bla… bla… bla…

Când investești în criptomonede, vezi foarte clar forma icebergului de care te lovești, în graficul de evoluție: cu cât e mai mare, cu atât vezi o linie lungă în jos.

Când investești în publicitate digitală, te poți lovi de zeci de iceberg-uri fără să te scufunzi – pentru că optimizând ai o formă de GPS prin satelit care îți zice unde se află ghețarii.

Merită să-ți asumi riscurile?

Păi… este greșită concepția de a-ți asuma riscurile. Trebuie să le eviți. Este o abordare mai inteligentă și mai profitabilă. Soluții există, însă trebuie cunoscute foarte bine riscurile unei investiții. Dacă cunoști foarte bine riscurile, poți găsi foarte ușor soluțiile.

 

Noua generație de CMS-uri

În opinia mea, Microsoft Word este un CMS incomplet. Deschizi un document nou, creezi niște content și salvezi contentul respectiv într-un folder, sub forma unui document. Cam același lucru se întâmplă și cu Google Docs, principiul este asemănător. Diferența este că un document online nu trebuie trimis ca atașament, el nu circulă efectiv de colo până colo, dintr-un folder în altul, de la o persoană la alta.

Google Docs este tot o formă de CMS.

WordPress și el este un sistem de management al conținutului. Creezi un document, pui în el niște conținut și publici contentul respectiv sub forma unui document / pagină / postare. Un CMS precum este Microsoft Word nu permite un astfel de lucru (din ce știu eu). Google Docs permite publicarea foarte rapidă a conținutului unui document. WordPress este special conceput să creeze și să publice documente / content / postări.

Document și content


Conținutul este înlănțuit în noțiunea de document. Conținutul nu poate fi prezentat decât într-un document. În afara unui document conținutul nu există.

Însă internetul schimbă această paradigmă…

Web și content

În internet noțiunea de document a devenit foarte relativă. Un document, așa cum îl știm din trecut, a devenit smart și a căpătat o serie de proprietăți ce nu au existat până acum.

Să luăm exemplul dexonline.ro. Comparați-l cu un dicționar cu multe pagini (document)… Mai este el un document?

Cum sunt paginile? Care sunt paginile? Cum sunt organizate?

La începuturile internetului s-a pornit de la ideea unui document .html. Fix, static, editabil doar de către autor, aproape ca acum câteva sute de ani. Cu mici diferențe: distribuția, formatul, posibilitatea de a-l modifica foarte ușor – cam astea îmi vin în minte acum.

Sau să luăm un alt exemplu: facebook.com. Este un set de documente ce prezintă content creat de diverși oameni. Cu toate că nu pare, el este un CMS. Adică este un sistem de management al conținutului.

Prezintă pagini/documente updatate în timp real, cu conținut text, foto sau chiar video. Dar tot un content prezintă. Face un management al acestuia astfel încât să ofere cea mai bună experiență utilizatorilor.

Management și content (content management)

La o primă privire, toată lumea crede că content management însemnă să organizezi manual contentul, să-l editezi și să îl publici. Sau toată lumea se gândește la tot felul de alte operații de editare și publicare – făcute manual de către un specialist în management conținut. Muncă de management…

Însă noțiunea de content management este mult mai importantă decât s-ar putea crede.

Hai să ne gândim puțin la google.com. Și el este un sistem de management conținut. Misiunea Google este să organizeze informațiile din întreaga lume și să le facă accesibile și utile tuturor. Să organizeze contentul pe care îl numește informație.

Ce are în spate? Un sistem de management. Face management de conținut. Adună/scanează conținut, îl organizeză, îl notează și îl prezintă în funcție de solicitările utilizatorilor alături de un link către locul unde este publicat.

Oferă oamenilor un „document” publicat pe google.com – care are o serie de proprietăți specifice internetului (căutare, linkuri navigare).

Toate astea sunt acțiuni de management conținut. Nu sunt altceva. Nu e IT, nu e programare, nu e rocket science. Mă rog, e un pic de rocket science având în vedere volumul imens de content pe care îl scanează și viteza cu care o face.

Dar noțiunea de management conținut rămâne în picioare. Managementul conținutului este o chestie amplă.

Ce sisteme de management content (CMS-uri) va aduce viitorul?

Mediul web based de publishing depășește în capacități, opțiuni și posibilități cam orice mediu pe care l-a cunoscut umanitatea în toată istoria ei: table de piatră, piele înscripționată, hârtie, radio, tv, desktop (offline). Interactivitate, forță de distribuție aproape nelimitată, capacitate de procesare/calcul aproape nelimitată, colaborare și lista poate continua foarte mult.

Capacitățile tehnologiilor disponibile în mediul de publishing web based sunt uimitoare.

Însă totul se reduce la întrebarea esențială: ce însemnă management conținut/informație?

Și, mai exact, ce însemnă performanță în acest management?

Având răspunsuri la aceste întrebări vom putea afla cam cum va arăta noua generație de CMS-uri…

Why Content is King?

The reason why content is king is because it makes us feel emotions.

And it’s all about how we feel. It’s not about how or what we think, it’s about what we feel. I have this dumb theory that, in reality:

 Feelings shape thinking.

Our brain is just a tool in the hands of our (feelings) emotions. Our passion for something transforms the way we use our thinking. Not the other way around. But at the same time, our thinking changes the way we feel in some cases.

People are hungry and content is food.

Imagine a scientist reading some new information (content) regarding a scientific theory. That content feeds his curiosity, not his brain. And curiosity is something we feel not something we think.

Imagine a person who listens to some touching biblical story (content) full of meaning and wisdom. It feeds the way he or she feels, not his hunger for meaning or wisdom. There’s no such thing as hunger for meaning or wisdom if we don’t feel it.

Content Beyond Feelings

First of all, the content beyond feelings is the content that is not understood, and by that, has no meaning. It is unreachable by our thinking, and by that, it is impossible to feel something about it because it has no meaning.

Meanings are feelings…

That’s why content is king. Because it provides meanings. Have you ever heard: you mean so much to me? Or have you ever thought about the word: meaningless? The content full of meaning is full of feeling.

Buying an iPhone with the price of 1000$ is something, but buying it at 100$ is something different. The content that presents the lower price will always have a different meaning for us.

Content is king as long as it sticks to meaning.

Content is Not King.

Meaning is king, not content. Content by itself has no value. A book is valuable for the meanings it provides, not for its content, not for the pages in which ink is spread as words. Paper and ink are valuable because they help spread meanings.

It is mistakenly said that content has quality.

Writings, photos, graphics, videos, multimedia are valuable by their meanings. These are content formats throughout which meanings are spread, and we should not consider them as valuable. We love to read books (content) because of the meanings we encounter. We love movies (content) because of their meanings. We read blog posts because of the ideas we reach.

And these ideas have meaning.

Bill Gates stated in 1996 that real money on the internet will be made around content. If we take a look at the internet today, we clearly see that content framing generates the biggest business on the internet: Google has a frame in which it presents the world’s information, Facebook has a frame in which it presents the world’s people’s profiles and opinions, Amazon&eBay have content frames in which the world’s products are presented.

All of these types of content have true/important/valuable meaning to us.

That’s why „content” is king…

Notes:

  1. The original Content is King post from 1996 by Bill Gates;
  2. A debate where someone presents the fact that content is king was first said in 1974;
  3. There is a great debate on Quora on the difference between feelings and emotions that could be relevant to you;
  4. Someone gathered a great list of words describing emotions and feelings.

 

O muscă a aterizat în lapte și vrăjitoarele trebuie arse pe rug.

În digital și internet oricum se ducea o luptă naturală, organică, de a elimina conținutul care nu este relevant/solicitat/spam. Oricum se încerca să se ajungă la conținut relevant (cu un consent natural). Iar în acest proces se utilizau și se utilizează date despre utilizatori în diferite forme.

Apăreau și apar noi tehnologii care să-l protejeze pe utilizator.

Folosirea datelor personale cu scopul de a personaliza o ofertă (de a prezenta un conținut relevant/de interes) este de acum obstrucționată prin necesitatea acordului utilizatorului.

GDPR: o muscă aterizată în lapte

Nici măcar cei mai odioși spammeri nu își doresc în realitate să bombardeze utilizatorii care nu cumpără. Ei sunt interesați doar de cei care cumpără din mulțimea de utilizatori pe care îi abordează. Că nu au tehnologia sau canalele necesare pentru a ajunge la utilizatorii care au interes pentru oferta lor este o altă problemă cât se poate de distinctă.

Folosirea datelor cu caracter personal pentru a personaliza un conținut este fix ceea ce ne-ar putea scăpa de SPAM. Însă de acum e nevoie de acordul utilizatorului pentru a-i personaliza oferta/conținutul. Cum poate primi un utilizator un conținut relevant, dacă nu sunt procesate date cu caracter personal?

Ne întoarcem înapoi la fler? La intuiție? De la asta plecăm, pe asta ne-am bazat secole la rând. Din cauză că nu există informații – cu caracter personal – despre preferințele unui utilizator apar campaniile de SPAM. Până și publicitatea este o formă de spam dacă nu e targetată (adică dacă nu are la baza targetării informații cu caracter personal).

Au apărut în ultimii ani tehnologii nemaiîntâlnite în istorie care revoluționează comunicarea în masă, iar GDPR vine și dă opțiunea de a nu profita de aceste opțiuni uimitoare. Din acest punct de vedere, Uniunea Europeană s-a băgat cu GDPR ca musca în lapte…

Uneori mă rog la Youtube.com să-mi găsească și să îmi prezinte clipuri interesante în baza informațiilor pe care le are despre comportamentul meu. De acum va fi nevoit să-mi ceară acordul pentru asta, dându-mi un document imens de explicații juridice pe care eu nu le prea înțeleg…

Procesare date cu caracter personal pentru îmbunătățire produse și servicii

Folosind date, poți manipula utilizatorii. Le oferi content fix pe interesele lor, astfel încât le schimbi comportamentul. Îi manipulezi folosind datele lor cu caracter personal.

  • Le oferi produse mai bune;
  • Le oferi oferte mai relevante;
  • Înțelegi mai bine nevoile utilizatorilor

Iar astfel le schimbi comportamentul.

Faci manipulare? Nu cumva este un win-win? De ce trebuie luat consimțământ dacă rezultatul final al procesării datelor cu caracter personal este în beneficiul tuturor? Un business își îmbunătățește produsele și vinde mai mult în baza datelor cu caracter personal ale unui individ, iar astfel userul se bucură de produse mai bune. Nu e din punctul ăsta de vedere GDPR un hop inutil?

Prelucrarea datelor cu caracter personal este vrăjitorie…

Userii trebuie informați în clar cu privire la scopurile în care sunt folosite datele lor. Nu îmi aduc aminte sau nu știu vreun scop al procesării datelor cu caracter personal, care să fi adus prejudicii până în momentul de față, de la inventarea internetului,  a mediului digital sau al inteligenței artificiale. Ba chiar din contră. Acolo unde s-au făcut procesări de date cu caracter personal au apărut numai beneficii.

Vă puteți imagina motorul de căutare Google fără să folosească date cu caracter personal? Id-uri, asociate unor preferințe, asociate unui cont al unui utilizator. Sau wall-ul Facebook: vi-l puteți imagina fără algoritmul care personalizează noutățile care vă apar? Și el, cel mai probabil, foloseste cel puțin un id asociat unor informații care pot duce la identificarea persoanei naturale – cum se menționează în GDPR.

Toate prelucrările de date din istoria internetului și a mediului digital au adus lucruri bune. Data driven marketing este un lucru bun pentru ambele părți: și pentru cei care folosesc astfel de abordări și pentru cei care sunt vizați de astfel de abordări.

Cum îți sună fraza de mai jos?

We use data analytics and behavioral science to understand every individual within your audience, helping you to connect with them on a personal level.

Care utilizator întreg la minte nu-și dorește să i se vorbească la nivel personal, cu relevanță și, dacă se poate, pe gusul său?

Și, totuși, acesta este un statement al companiei Cambridge Analytica, companie acuzată că a furat datele utilizatorilor de Facebook și le-a folosit pentru a-i manipula. În baza datelor și a preferințelor, compania a comunicat în consecință pentru a atinge un anumit scop.

Îmi sună cunoscut acest fenomen…

El deja există de mii de ani în societate… Nu s-a întâmplat nimic nou odată cu scandalul Cambridge Analytica.

Politicienii fac ceea ce a făcut Cambridge Analytica: au capacitatea de a înțelege nativ ceea ce vor să audă oamenii și profită de asta pentru a manipula. Publicitatea face chestia asta: se folosește de know-how (studii, date, fler al creativilor) despre audiență pentru a manipula într-o anumită direcție.

Și totuși, UE nu are nimic împotrivă pentru că nu există, din ce știu eu, vreo lege care să incrimineze manipularea în codul penal. Uniunii i s-a cășunat pe procesarea datelor cu caracter personal de către inteligența artificială sau de către instrumentele digitale pentru că le vede ca pe o formă de vrăjitorie…

Ziarele au titrat despre ceea ce puteau face cei de la Cambridge Analytica prin procesarea datelor cu caracter personal ca fiind ceva malefic/vrăjitoresc: din câteva like-uri date de un utilizator, ei puteau afla alte informații despre acel utilizator cu o acuratețe de 90%… vă dați seama?… curată vrăjitorie… cam așa a fost pusă problema.

Ar trebui arși pe rug cei care fac astfel de jucării folosind inteligența artificială și procesarea de date cu caracter personal?

Sfârșit partea întâi.

În următoarea postare pe tema asta o să scriu despre cum procesarea datelor cu caracter personal poate revoluționa și mai mult felul în care comunicăm.

Poți fi anunțat când apare următoarea postare pe tema asta abonându-te fie prin RSS, fie prin e-mail.

7 note (învățate în 7 ani) despre content și marketing prin digital

Conținutul de calitate se obține doar prin variante și versiuni multiple, pentru că utilizatorii sunt lacomi și vor totul acum. Ei nu au timp să citească/consume informație redundantă, conexă, anexată la informația sau ideile pe care utilizatorii le caută. SPAM-ul apare atunci când un utilizator este expus la un conținut comercial ce nu îl interesează, indiferent de canalul de distribuție, unii vor considera conținutul valoros doar dacă acesta prezintă un interes. Atât titlurile cât și unitățile de ads expuse pe internet sunt promisiuni ce trebuie livrate/respectate, pentru că utilizatorii nu caută povești care să îi amăgească/mintă cu privire la un anumit aspect al relației cu un brand sau companie.

Cam astea sunt 7 note învățate în 7 ani despre content și marketing în digital.

Notele sunt:

  1. Contentul de calitate se obține doar prin variante și versiuni. Punct.
  2. Utilizatorii sunt lacomi: vor totul și acum;
  3. Too long; didn’t read – tl;dr;
  4. SPAM-ul este conținutul folosit în mass media;
  5. Canalele sunt întotdeauna aceleași, preferințele sunt întotdeauna diferite;
  6. Ad-urile și titlurile au ceva în comun: promit o experiență ce trebuie livrată;
  7. Storytelling – nu poți spune o poveste dacă ea nu există.

Explicații pe larg despre fiecare notă pot fi găsite aici.