De cât conținut are nevoie o companie pentru a avea o prezență online?

Social media este de departe canalul ce “înghite” cel mai mult conținut. Acolo combustibilul unei prezențe este conținutul. Dar pe lângă acest canal ce necesită conținut pentru a menține un brand, există și alte canale ce necesită conținut. O scurtă trecere în revistă poate ajuta pe oricine administrează prezența unui brand/companie.

E-mail marketing / newsletter

Poate cel mai direct contact și legătură cu clienții, e-mail marketingul solicită constant conținut grupat în jurul unui subiect al unui e-mail. Și nu este o activitate simplă. Dacă Twitter, din social media, permite 140 de caractere ale unei comunicări, subiectul cu care o compania se duce către clienți este mult mai scurt, mai condensat.

Dar, mai mult, newsletterul nu este doar despre niște subiecte reușite. Este și despre a intra efectiv în prezentarea acelor subiecte ale newsletterelor. Și incursiunea trebuie întotdeauna să se ridice la nivelul subiectului din e-mail. Orice rabat de la promisiunea făcută prin subiectul newsletterului este taxată de utilizatori prin unsubscribe sau marcarea ca spam a viitoarelor comunicări – deci marcată ca o întrerupere a relației.

Blog

Formatul blog de conținut al unei companii eu unul îl asociez cu social media. Și este puțin mai sus decât social media pentru că permite mult mai multe lucruri. Formatul este mai generos și nu este așa restrictiv precum social media, acolo unde deja sunt trasate cu strictețe o serie de formate care răzbat cât de cât în ochii utilizatorilor.

Pe blogul unei companii un utilizator verifică dacă o companie există cu adevărat. Ideea general întâlnită că utilizatorii nu citesc materialele scrise are o hibă când vine vorba de blog. Dacă site-ul este scanat pe diagonală, deci nu este citit cu atenție, în cadrul unui blog un utilizator va considera constant că găsește the “true thing” despre companie.

Același lucru se petrece și în cazul social media – utilizatorii caută prezențele social media pentru a se asigura că o anumită companie/brand există cu adevărat. Și pentru a menține un blog cu conținut care să facă demonstrația că o companie/brand chiar există și este activ, efortul de concepție și creație conținut într-un regim ongoing, pe termen lung și constant, devine o piatră de moară ce atârnă greu de marketingul digital al unei companii.

Site

Încă nu s-au spus tot ce se poate spune în marketing digital despre site-uri și conținutul acestora. Dacă în social media brandurile găsesc noi și noi forme, noi și noi formate de a se engage-ui cu utilizatorii, în site-uri lucrurile sunt puțin lăsate în urmă – cel puțin aceasta este părarea mea.

Un site permite mult mai mult decât permite social media. Conținutul publicat pe un site nu intră într-un sac fără fund – cum se întâmplă cu conținutul produs pentru social media – ci rămâne mereu activ și utilizabil. Este disponibil pentru utilizare constant.

Cel mai dificil lucru în content marketing este să reinventezi un brand în cadrul site-ului. Să găsești noi forme de a converti utilizatori și să dezvolți acel conținut care să crească performanțele unui site. Să vezi constant lucrurile diferit, în 1000 de feluri pentru a putea oferi constant vizitatorilor experiențe validate din punct de vedere al businessului.

Materiale digitale de comunicare

La acest capitol provocările de content marketing sunt și mai mari. Dacă în cadrul site-ului menționam că poate fi întâlnită una dintre cele mai mari provocări, aceea de a reinventa brandul prin formatele de conținut ale site-ului, în cazul materialelor digitale de comunicare provocarea este dusă la un nou nivel.

Din elemente simple de informație trebuie create materiale de sine stătătoare care să prezinte diferit, atractiv, provocator lucruri ce în mod normal sunt banalități.

Dar există la capitolul materialelor digitale de comunicare și o portiță de scăpare. Libertatea formatului, libertate ce în cadrul site-ului nu prea există, este una ce oferă o gură de oxigen managerilor de content sau managerilor de marketing digital. Formatul .pdf, formatul video, formatele digitale de tipul aplicație interactivă sau multimedia sunt câteva exemple din această categorie extrem de dificilă, dar și extrem de generoasă.

Publicitate

Cine s-a gândit până acum la o campanie de publicitate, sigur s-a gândit puțin și la forme hibride de îmbinare a conținutului cu banerele sau unitățile text de publicitate. Și mixul se poate dovedi unul foarte generos.

Cu toate că publicitatea este un canal de distribuție, el are și necesități de conținut. Formatele sunt standardizate, poate cele mai standardizate dintre toate formatele de distribuție a conținutului unei companii în mediul online, dar asta nu înseamnă că nu există și necesități de conținut.

Mixul dintre site și publicitate, dintre conținutul publicat în site și conținutul publicat și distribuit prin banere poate aduce puncte valoroase. Dar asta atâta timp cât se acordă atenție și conținutului distribuit prin unitățile de publicitate. Fie că acestea sunt doar extensii ale unui conținut din site, fie că, de ce nu, chiar în unitățile de anunțuri se află toată esența unei campanii.

Ca o concluzie

Toate canalele slujesc motoarelor de comunicare ale unei companii. Pe oricare canal s-ar merge cu un conținut calitativ, scris/grafic/video, se pot obține rezultate. Punctul de la care pleacă un conținut este necesitatea de business. Iar necesitatea de business se traduce în obiective de comunicare.

Obiectivele de comunicare sunt punctul din care pleacă conținutul. Canalele asigură distribuția. Cantitatea de conținut este doar o variabilă în ecuație.

Un volum imens de conținut se poate dovedi util în timp sau se poate dovedi util atâta timp cât este măsurată eficiența. Un conținut minimalist tinde să pară, pe mai orice canal, o simplă abordare de publicitate. Iar la extrema cealaltă, o cantitate imensă de conținut ce ajunge să fie înghițit de sacul fără fund care este social media.

Formatul social media și formatul blog îngroapă conținut al companiilor/brandurilor, asupra căruia nu se mai revine vreodată. Este ca un glonț tras ce nu mai poate fi utilizat. Site-ul oferă din componenta evergreen, a conținutului mereu utilizabil, mereu atrăgând rezultate, mereu aducând beneficii. Formatul de material digital de prezentare oferă și el opțiunea de a fi mereu utilizabil, mereu util pentru companie.

Site-ul și materialele digitale de prezentare ale unei companii rămân foarte importante. Ele nu ajung să fie îngropate într-o arhivă ce nu mai este accesată vreodată.

Pentru că un conținut îngropat într-o arhivă este o pierdere financiară.

Studiul Trenduri dot RO content quality 2017 derulat cu ajutorul Google Analytics

Ediția 2017 a studiului Trenduri dot RO content quality va fi derulată prin intermediul Google Analytics și Tag manager. Funcțiile de ascultare a click-urilor date în cadrul paginilor web vor fi utilizate drept instrumentul prin intermediul căruia vor fi preluate răspunsurile participanților.

Tot ce vor trebui să facă utilizatorii în cadrul chestionarului este să răspundă întrebărilor prin click pe butoane, iar astfel răspunsurile vor fi înregistrate în Google Analytics.

Participanților nu li se va mai solicita răspunsuri la întrebări precum vârstă, sex sau locație, acestea fiind preluate din datele raportate de Google Analytics în categoria de informații “Public”.

Doar în print există noțiunea de site finalizat…

În mediul digital un material de comunicare nu este finalizat vreodată. O pagină în format digital este una live 24/24, putând suferi modificări nelimitate. Versiunea sau varianta câștigătoare este cea care obține cele mai bune rezultate în cifre, însă chiar și așa varianta finală nu există.

Este un detaliu foarte mic ce trebuie avut în vedere de către oricine se ocupă de marketing și comunicare.

În marketingul digital asta este o premiză de la care ar trebui să plece orice acțiune de comunicare. Un site de companie nu poate fi considerat finalizat. Un site este prin definiție ceva live, un canal de comunicare mereu deschis, un material de comunicare ce trebuie întreținut mereu.

Print finalizat

Un material printat merge către o tipografie acolo unde mesajele, formatul și alte detalii sunt întipărite fără posibilitate de a schimba ceva. Nu poate fi modificat un material odată printat. Mai ales dacă acel material este deja dat către distribuție sau dacă a ajuns la audiență.

Site nefinalizat

Realizarea unui material de comunicare este un efort considerabil. Iar dacă site-ul este un material de comunicare live 24/24, un canal de comunicare mereu disponibil pentru modificări și noi materiale, se poate trage concluzia că la dezvoltarea unui site este nevoie de o investiție considerabilă de resurse. Atât pentru realizarea lui inițială, necesară primului pas de lansare, cât și pentru menținerea lui în parametri de performanță.

Site-ul unei companii, prin comparație cu un material printat, oferă distribuția într-un mod invers. Un material printat merge la consumatori, pe un site vin consumatorii (fie prin publicitate, fie prin alte metode) în timp ce controlul asupra conținutului și a formatului este mereu disponibil.

Conținut nefinalizat

Odată cu site-ul asupra căruia o companie are mereu control, apare și conceptul care spune că o companie se află mereu în control asupra conținutului publicat pe internet. Desigur, există o serie de excepții ce țin de rețele sociale, însă chiar și acolo există control. În fapt, social media este în esență o formă de distribuție a unor materiale printate.

În site-ul unei companii există cele mai multe avantaje de comunicare prin prisma controlului 24/24.

Mulțimea de cifre relevate de instrumentele de măsurare a performanței permite noi și noi abordări de comunicare, noi și noi forme de a vedea comunicarea cu clienții și audiența. Noi și noi forme de a trata comunicarea și conținutul cu care o companie merge către audiență.

Mult prea puține companii văd astfel lucrurile

Înțelegerea generală a site-urilor de companie este aceea conform căreia site-ul trebuie realizat și lansat. Sunt puține companii ce tratează site-ul (și prin el mediul online) ca pe un canal mereu deschis. Versiunea de lansare a unui site este de multe ori și versiunea cu care își încheie durata de viață un site, atunci când de cele mai multe ori un site este refăcut de la temelie.

Cele mai multe companii doar refac de la 0 site-uri și conținuturi. Nu optimizează.

Poate fi sesizată în această practică mentalitatea de tip print. Site-ul este realizat, lansat și la final refăcut din temelie. Nu există o aprofundare a detaliilor ce țin de experiența oferită utilizatorilor, de mesajele și conținutul publicat. Există doar negru sau alb. Lansat, refăcut, iarăși lansat.

Abordarea mereu modificat nu există. Ba, mai mult, o astfel de abordare este considerată de mulți reprezentanți ai companiilor ca fiind o mare durere de cap. Și așa și este. Internetul este o mare durere de cap pentru că permite atât de multe lucruri, permite atât de multe versiuni ale conținutului cu care o companie merge către audiență.

Internetul este o imensă oportunitate pentru companiile ce își asumă o bătaie de cap.

Content marketingul unei companii generează ambasadori și construiește notorietate

Una dintre cele mai importante beneficii pe care le poate aduce content marketingul este word-of-mouth. Iar word-of-mouth este una dintre cele mai eficiente canale de convingere cu privire la achiziție.

Nu de puține ori ne aflăm în discuții despre furnizori și cu cine lucrăm, cine face chestii de genul ăla sau celălalt. În majoritatea situațiilor ne grăbim involuntar să vorbim despre companii/furnizorii în baza lecturii conținutului generat de acea companie.

Lecturăm zilnic internetul, social media, bloguri sau site-uri, iar în cadrul unei discuții avute cu cineva pe o anumită temă suntem bine documentați cu privire la o anumită companie.

Suntem informați fără să ne dăm seama. Dobândim o serie de informații citind feed-urile companiilor din digital, iar când avem ocazia avem subiecte de discuții și putem spune o una sau alta.

Audiența unei companii din online devine autoarea word of mouth-ului

Chiar dacă o comunicare a unei companii nu atrage like-uri, nu înseamnă că nu are impactul ei. De cele mai multe ori, în cele mai multe cazuri, o comunicare a unei companii își atinge obiectivul chiar dacă, nu de puține ori, aceasta este considerată ca fiind lipsită de rezultate (lipsă like/share, follow, redistribuire, etc).

Lectura făcută în liniște de către utilizatori, fără a interacționa cu o anumită comunicare, aduce beneficii majore.

Acest proces de “informare în surdină“, această banală lectură a comunicărilor unei companii participă la construcția unei imagini despre o companie. Și nu este un lucru ușor de măsurat pentru că este o chestie de finețe într-ale comunicării.

Nu orice content aduce beneficii

Cum online-ul este un mediu extrem de măsurabil, se pleacă de la premiza că fiecare comunicare sau în general efortul de comunicare trebuie ancorat în diferiți indicatori precum like, share sau alte tipuri de aprecieri. De multe ori vizualizările sunt luate în calcul, însă ele nu vin ca din senin: obținerea de vizualizări prin calitatea unui conținut este o greșeală de optică, ce alterează efortul de dezvoltare conținut.

Un conținut de calitate nu este unul ce atrage neapărat trafic.

Un conținut de calitate modelează în mintea utilizatorului de internet o imagine cu impact pozitiv cu privire la companie/brand. Iar acest lucru se întâmplă în 90% dintre cazuri într-o liniște deplină. Fără like, share, comment, majoritatea utilizatorilor rămân cu ceva după ce au accesat conținutul unui brand.

Iar acest ceva este foarte greu de măsurat. Vechiul awareness, by default greu de măsurat, s-a transformat odată cu online-ul și digitalul într-un efect pe care puține entități îl mai iau în calcul. Utilizatorii urmăresc și sunt expuși la zeci de mii de mesaje publicitare, iar derularea unui studiu de awareness este o adevărată provocare.

Însă lectura voluntară a conținutului unei companii lasă urme evidente de notorietate, pe de-o parte pentru că este o lectură voluntară, non intruzivă, iar pe de alta pentru că informația obținută din lectura unui conținut este una de interes. Iar tot acest capital de notorietate este transferat foarte rapid către alte persoane în cazurile unor discuții conexe cu domeniul de activitate al unei companii / brand.

Însă acest nou mod de a calcula notorietatea și awareness-ul nu este deocamdată foarte bine înțeles și de aici nici nu este luat în calcul pentru a justifica investițiile în content.

Impactul există, însă tehnicile de măsurare lipesc cu desăvârșire.

Marketing în direct ediția cu numărul 8

Conferința anuală Marketing in direct se află în 2016 la ediția cu numărul 8. Conferința va avea loc pe 29 septembrie. Am găsit interesant sloganul acestei ediții: social media ca un canal de comunicare nu ca o strategie.  Asta ne-a împins să discutăm cu organizatorii evenimentului, adresând 3 întrebări simple și la subiect.

Contentpedia: Direct marketing și digital. Cum împacă MID aceste două elemente?

Mihaela Petrovan: Credem ca marketingul viitorului este cel direct. Consumatorul trebuie sa simta ca reclama ii e adresata lui in mod special. Adresarea trebuie sa fie personala. De cativa ani buni se simte acest trend si la noi…iar fara digital in marketig nu se poate. In fiecare dintre cele 7 editii ale Conferintei “Marketing in Direct” s-a vorbit despre e-marketing si importanta comunicarii digitale in construirea si mentinerea unei relatii cu consumatorul / potentialul client. De ex printre formele basic ale marketingului direct se numara newsletterul.

Contentpedia: Social media tinde să se transforme în marketing direct?

Mihaela Petrovan: Social Media este deja marketing direct. Acest nou canal media (cu o audienta distincta si ‘abonata’) nu numai ca este o platforma de socializare cu si intre fani, insa este si printre canalele media care asigura penetrarea prompta a mesajului, impact si interactiune. Momentan cele mai importante sunt Facebook, Youtube, Instagram, Tumblr, Linkedin, Pinterest, Google Plus si Twitter, insa lucrurile se misca atat de repede in acest domeniu incat cine stie ce ne mai pun la cale specialistii online.

Contentpedia: Cine vor fi invitații ediției din acest an?

Mihaela Petrovan: Le multumim mult urmatorilor speakeri: Zoe Cairns – Specialistul nr 1 in Social Media si Online Marketing in UK, Daniela Tudor – Consultant in Comunicare si Branding Personal, Marian Alecsiu – Co-fondatorul F64, Oana Sav – Marketing Consultant Chartered Marketer Oxford College of Marketing, Stela Toderascu – Senior Manager Commercial Marketing Avon, Alexandru Negrea – Consultant Social Media, Denis Todirica – co-fondator Glazeon, Rares Banescu – CEO retargeting.biz, Alex Dona – Owner-ul Infant Media, Mihaela Tatu – fost om de televiziune, actualmente Trainer certificat Persolog dupa modelul DISC si, pe post de moderator, Laura Dragomir – expert in Comunicare & Public Speaking, Mirela Bucovicean – fondator Molecule F a fost inclusa de revista Business Magazin in “Top 200 – Cele mai puternice femei din business”, cu experienta in radio, presa, tv, apoi in marketing, vanzari si publicitate.

Content marketing pe înțelesul unui CEO

De câțiva ani o expresie cheie tot apare pe site-uri de specialitate, atât pe cele despre marketing și comunicare cât și pe cele despre business. Este vorba de: content marketing. Fie că se spune despre el c-ar fi native advertising, fie că ar fi inbound sau outbound marketing, niciunul dintre acestea nu spune tot ceea ce se poate spune despre content marketing.

Content marketing a apărut odată cu dezvoltarea marketingului online, cam după ce a dispărut achiziția prin rezervare de spații publicitare pe site-uri

Este strâns legat de digital. Cu toate că content marketing se făcea de zeci de ani, digitalul și online-ul l-a adus în prim plan ca urmare a onestității de care dă dovadă. Odată cu boom-ul informatic cu care a venit internetul, tacticile clasice de publicitate și-au pierdut din eficacitate, atât prin faptul că eficiența publicității a început să fie măsurată mai exact – în online/digital – cât și prin prisma faptului că online-ul și digitalul nu este asemeni unui post TV la care oamenii sunt obligați să privească un ceva publicitar.

Content marketing reprezintă o serie imensă de acțiuni de comunicare. În marketing digital nici măcar nu este finalizată o listă completă de acțiuni ce fac parte din categoria content marketing.

Este foarte discutabilă o listă completă de acțiuni content marketing în mediul digital/online. Sunt site-uri ce au publicat de-a lungul timpului liste ample de acțiuni. Însă digitalul evoluează de la an la an, iar stabilirea unei liste absolut complete este încă o provocare. Iar asta pentru că internetul, formatele mediatice și instrumentele digitale sunt în plină dezvoltare de la un an la altul.

Astăzi apar instrumente digitale cu care mâine pot fi derulate noi acțiuni de content marketing, folosind noi formate, noi tactici de distribuție, noi modalități de a comunica.

Content marketing este atât despre a prezenta produse și servicii, cât și despre a prezenta beneficiile, despre a prezenta pașii făcuți de companie pentru a livra, despre a prezenta valoarea oferită, iar toate astea în sute de feluri și modalități

Iar lista lucruri ce pot fi făcute prin content marketing nu este finalizată și cu greu s-ar putea găsi lista completă de activități de content marketing. Să te joci cu informația și formatul cu ajutorul căruia aceasta este prezentată, deschide o plajă foarte largă de opțiuni și, de ce nu, oportunități de comunicare.

Dacă punctul central de plecare al activităților este generarea de beneficii pentru companie (vânzări, awareness, conversie, relație cu clienții), content marketingul oferă sute de rute, mii de posibilități de comunicare. Iar dacă obiectivul de comunicare este bine ancorat în cifrele de business, prin content marketing pot fi obținute proiecte de succes.

Content marketing funcționează foarte bine atunci când o companie livrează produse sau servicii de calitate

Un produs sau serviciu slab din punctul de vedere al calității este dezavantajat de content marketing. Însă nu înseamnă că acel produs / serviciu nu poate utiliza content marketing cu succes. Însă atunci când o companie livrează un produs/serviciu calitativ, tot ce trebuie să facă este să folosească avantajele competitive prezentându-le.

Iar astfel succesul în vânzări este ca și asigurat. În cazul unui produs mai puțin competitiv, efortul de content marketing poate fi, de ce nu, în jurul completării minusurilor de competitivitate.

Content marketing NU este despre producția de clipuri publicitare și publicarea / promovarea lor pe Youtube

Dacă ar fi despre spoturi publicitare și distribuția lor pe Youtube s-ar numi publicitate TV, pentru că rezultatul final ar fi o întoarcere la era publicității pe TV, cu clasicele pauze publicitare pe care, chiar și în online, puțini le urmăresc.

Content marketing este despre a produce clipuri video pe care utilizatorii să le urmăreasca cu atenție, fără să le fie înșelate așteptările. Dacă un utilizator accesează un spot video, este pentru că are interes pentru acel ceva prezentat în cadrul spotului.

Dacă clipul video nu livrează informația căutată de utilizator, înseamnă că acel clip nu este unul de content marketing, ci este un clip publicitar. Chiar și spoturile publicitare pornesc cu o promisiune în spatele căreia se livrează un mesaj comercial la umbra unei promisiuni făcute.

Content marketing este despre comunicare digitală care să nu înșele așteptările utilizatorului: ceea ce promite un content, trebuie să și livreze.

Un titlu este în marketingul digital o promisiune.

Oamenii sunt mult mai liberi în online și digital. Capturarea lor pentru a viziona un material publicitar este extrem de dificilă. A produce conținut care să fie și accesat voluntar de către utilizatori și care să fie și util din punctul de vedere al marketingului și al businessului, reprezintă unul dintre obiectivele esențiale ale content marketingului.

Un clip care să fie accesat voluntar de către utilizatori și care să convingă cu privire la achiziția unui anumit produs sau serviciu este un ideal al content marketingului.

Content marketing ca o direcție de marketing digital – concluzii

Internetul a apărut ca urmare a unui efort de content.

Primul site din lume a apărut ca urmare a necesității de a prezenta ceva în format digital. În 25 de ani de internet nu s-au schimbat multe, cu toate că au apărut o mulțime de noi instrumente și modalități.

Un marketing digital bazat pe conținut este un marketing eficient prin definiție. Atenția acordată conținutului utilizat pentru generarea de vânzări în mediul online/digital, este ceea ce asigură succesul acțiunilor de vânzări în mediul online.

De cele mai multe ori pare un efort mic, însă de cele mai multe ori este un efort mare. De multe ori pare ceva insignifiant, însă content marketingul are un impact decisiv în comunicarea digitală.

Un CMS poate revoluționa istoria literaturii

Rectorul Universității Babeș – Bolyai are ochelari de cal când vorbește despre internet și digital. Asta spune ultima sa declarație despre el, iar acest lucru se întâmplă la scenă deschisă. Obsesia pentru sine, mândria titlului său universitar i-a închis acestuia orice formă de capacitate de analiză de detaliu.

Astfel, cum sunt mulți ca el, acesta nu este capabil să prevadă cea mai mare revoluție pe care o poate cunoaște istoria literaturii întregii umanități.

Legătura

Link-ul, acest lucru atât de mic în zilele noastre, a trecut neobservat. Avântul obsesiv pentru ceea ce este nou în internet, cum ar fi inteligența artificială, interactivitatea, a făcut ca în 25 de ani nimeni să nu observe câtă putere are un amărât de link – o legătură.

Atunci când nu vezi vreo legătură între ceea ce cunoști și ceea ce citești, cel mai probabil, nu ești capabil să faci legătura. Atunci când cauți un răspuns, prin citit, pe o temă și muncești din greu pentru a-l obține, înseamnă că textul citit nu face legătura cu răspunsul pe care îl cauți.

Atunci când aprofundezi ani la rând o temă extrem de simplă, poate fi explicat prin faptul că nu ai avut la dispoziție legăturile potrivite.

Călătoria

Dacă o experiență de lectură, un soi de user experience cum este denumită în industria digitală, ar deveni una bazată pe navigare prin expuneri pe teme, opinii pe anumite teme, organizate în baza legăturilor (link-urilor), lectura ar putea deveni Altceva.

S-a zis cu cititul de anduranță și redundanță.

Călătoria prin universul unei teme, prin universul unui subiect este posibilă cu ajutorul link-ului. Structurile literare grupate în jurul titlurilor, numerotate, înșiruite în serie, pot fi depășite și pe alocuri deja sunt, de experiența lecturii prin intermediul link-urilor.

Luați Google spre exemplu: oferă link-uri către teme și subiecte, nu oferă link-uri către structuri literare grupate în multe capitole, în care poți citi, din ce ai auzit, pe o anumită temă.

O temă este universală, oricare ar fi aceasta, iar opiniile și expunerile pe aceasta pot fi de acum grupate, reorganizate, reconfigurate.

Un nou mod de a scrie deci și de a citi

Dacă punerea textelor deja scrise în format digital este o treabă ce are de-a face cu texte deja existente, mă întreb dacă și-a pus cineva problema, cu adevărat, cu privire la o nouă modalitate de a scrie și, deci, de a citi.

Iar asta poate fi o treabă care să revoluționeze literatura.

Că Cioran și-a dat seama prea târziu, la bătrânețe, că Shakespeare a scris prea mult este o realitate pe care o avem disponibilă în înregistrările video cu el, făcute la Paris, în ultimii săi ani de viață.

Că rectorul unei universități consideră în zilele noastre internetul și digitalul ca o degenerare, în loc să fie capabil să sesizeze uimitoarea putere cu care vine internetul și formatul digital pentru literatură, deci cunoaștere, este o altă problemă.

Link-ul permite nu doar să dai pagina, ci să dai mai multe pagini sau chiar cărți dintr-o singură mișcare.

Iar cine crede că ăsta este un lucru mic, cred că are o imaginație plină de cărți. Link-ul permite să dai zeci de mii de pagini fără să pierzi din vedere vreo secundă tema, ideea sau subiectul pe care îl urmărești. Și dacă nici asta nu încântă  mintea vreunui lector de universitate sau cărturar, înseamnă că aceștia din urmă rămân doar, bine zis: cărturari și doar atât.

Cu ce am greși dacă am primi răspunsuri la întrebările noastre mai repede și fără efort?

Eu cred că nu am greși cu nimic.

Idealul omului cu cultura la purtător, prinsă în craniul său plin de cunoștințe, pe care le poate prezenta oricând la cerere, este un ideal greșit. Un ideal pentru care militează extrem de feroce cei ce au muncit foarte mult la acesta, și care  sunt și buni să facă acest efort, și care, din mândrie discretă și pompos împachetată în titluri de recunoaștere, vorbesc despre puținele cunoștințe ale altora, dar și despre ceea ce numesc ei vag lipsă de cultură.

Lipsa de cultură poate fi compensată prin accesul extrem de rapid la ea.

Chintesența culturii este prezentată în textele monumentale ale acesteia. În rest sunt note, nuanțe, comentarii și observații. Deliciul absolut al intelectului și al sufletului se află în textele monumentale, se află prins în istorie în texte scurte și mici, în propoziții scurte. Chiar și cele mai complexe idei își au nașul unei rescrieri cu scopul de a simplifica, de a dezbrăca de observații inutile.

Cultură instant.

Iar internetul împreună cu tehnologia informației, inteligența artificială, are capacitatea să ofere umanității acest ideal incredibil. În toată istoria culturii nimeni nu a putut nici măcar visa la așa ceva. Sunt secole întregi de căutări și frământări interioare ale oamenilor în găsirea răspunsurilor la întrebări personale, iar în zilele noastre există tehnologii ce permit ușurarea drumului și a efortului către răspunsuri la întrebări.

Este nevoie de noi CMS-uri în literatură

Majoritatea CMS-urilor disponibile în momentul de față nu sunt concepute pentru a veni cu un nou model de a scrie sau de a oferi informația, textul. Cu toate că există pe ici și colo diferite noi tehnici de prezentare, există noi modele de paginare, de utilizare a link-urilor, ele nu sunt 100% orientate către noi forme de a face și prezenta literatură.

WordPress, unul dintre cele mai populare CMS-uri din lume, are funcționalități specifice unui CMS care să revoluționeze literatura, în chiar link-urile de tip tag și categorie, însă chiar și acestea sunt vechi forme de a organiza conținutul în jurul titlurilor, ordonate numeric, consecutiv – unul după altul. Iar astfel navigarea printr-o anumită temă este imposibilă – așa cum o explicam mai sus.

Wikipedia, ca CMS, are funcționalități puternice de versionare, discuție/dezbatere, dar și de structurare a conținutului pentru a-i extinde posibilitățile de organizare. Există o serie de funcții ce fac un pas în față către noi forme de literatură, dar chiar și acestea sunt bazate pe înșiruiri consecutive de titluri.

O simplă pagină HTML 5 poate și are la dispoziție o groază de trucuri ce ar putea fi utilizate în noi forme de a face literatură, dar și noi experiențe de lectură. Însă nu există CMS-uri, nu există instrumentele necesare pentru a putea face din acest exercițiu al literaturii digitale, via internet, o experiență 100% nouă a literaturii. O experiență a literelor și a cuvintelor gândite pentru a fi servite în format digital.

Nu există CMS-uri care să atragă către scrierea unei cărți în format HTML / WEB.

Cum explicam, toate instrumentele digitale de la HTML versiunea 5 până la CMS-urile utilizate nu au produs încă un CMS care să aibă și să ofere experiența scriitorului și experiența cititorului într-un nou mod. Internetul și digitalul înca bate pasul pe locul deja bătut al structurilor literare clasice, cu capitole și înșiruiri consecutive de blocuri de lectură.

Literatura este încă ancorată în capitol, titlu, text prin care omul este obligat și condamnat să treacă pentru a obține crema literaturii, cireașa de pe tort a intelectului: înțelepciunea. Sau, de ce nu, pentru a obține o delectare a sufletului și a minții nu doar o tortură a redundanței și a anduranței.

[3 exemple] Reforma industriilor creativ-mediatice

Am tot scris, făcându-mi datoria față de mine în primul rând, despre necesitatea reformei industriilor creativ-mediatice. Vă faceți că plouă cu privire la importanța lor, a acestor industrii, dar vă faceți că ninge atunci când ele dau în gard cu ceva.

Ele, aceste industrii, sunt vinovate într-o foarte mare măsură cu privire la clasa politică și prestația lor din ultimii ani. Ele, aceste industrii, sunt cauza smitelii politicienilor în exercițiul funcțiunii, al manipulării și al luării de decizii bazate pe opinie publică, iar mai noi și discret pe apariție mediatică.

Tot aceste industrii sunt vinovate de exploatarea emoționalității umane, uzul nedrept și nedemn al moștenirii culturale în vederea dobândirii de beneficii materiale.

Cu toate că în media încă se pot spune multe, se spune atât de puțin, cu toate că industriile creative și de comunicare sunt de o importanță capitală, ele execută în societate un rol mai mult de decapitare a societății de intelect și bun simț.

Cazul 1 – țara traficantă de arme

studiu-caz-reforma-industrii-creative

Știrea cu care poți transforma un stat într-unul împotriva căruia să iei decizii de care vrea mușchiul tău care finanțează produsul media. De altfel, paid content este o treabă cât se poate de naturală. Media apare pentru că există finanță, ca oricare alt produs.

Dar importanța media, în societate, sare cu mult peste ceea ce se numește câine de pază al societății sau eu mai știu ce. Astfel de idei sunt specifice idealiștilor ce cred în idealuri.

Dar media nu este despre idealuri, este despre informație și adevăr. Despre realitate și circulația la liber a informației nealterate – nici nu discutăm de alterate cu intenție.

Media nu este un produs ca oricare altul așa cum spațiul public este și cade sub incidența legii. Și tu cazi sub incidența legii, dapăi un jurnalist sau mai mare de prin media ownership.

Cazul 2 – paid media, owned public space

reforma-industrie-media

Un fost finanțator al unor produse mediatice, dezvăluie că a plătit oameni din media cu mult peste valoarea lor. Controversatul om de afaceri declară pe șleau sume plătite, persoane plătite – cu titlul de regret, a plătit peste valoarea oamenilor de media…

Plățile făcute sunt cu mult peste câștigurile din media, chiar și internațională, acolo unde în mari trusturi media salariile sunt chiar mai mici.

Plecând de la premiza că plățile făcute au avut ca scop deturnarea produsului mediatic către alte scopuri decât cele specifice, se pune problema existenței în spațiul public a unor astfel de formatori de opinie.

Media înseamnă spațiu public. Intrarea în spațiul public pentru apărarea propriilor interese cu ajutorul media este un atentat la spațiul public.

Dacă în exemplul anterior, cel cu traficul de arme, dosarul s-a rezolvat cu atentat la siguranța națională (dosar pe masa procurorilor), se pune problema incriminării unor astfel de acțiuni precum cele în clar menționate de Sorin Ovidiu Vântu.

Cazul 3 – emoțiile unor copii din casele de plasament…

reforma-industrie-media-1

Exploatarea emoționalității umane pentru obținerea de beneficii materiale este un punct clar. Folosirea pe nedrept a moștenirii culturale având ca scop dobândirea acelorași beneficii materiale este și el pun punct clar.

Campania Brâncuși este și al tău este o simplă campanie ce își propune să obțină bani de la cetățean pentru achiziția unui artefact al unui artist român. Mort.

În campanie se face uz de moștenirea culturală și istorică: autorilor nu le-a ajuns să vorbească despre obiectul în cauză, să îl prezinte pe îndelete, atât pe el cât și pe autorul lor, ci au găsit potrivit să folosească teme ale istoriei, atât îndepărtate cât și recente pentru a sensibiliza și a exploata astfel emoția trezită.

Primii care au răspuns campaniei din propria inițiativă au fost niște copii/adolescenți din casele de plasament, cel mai probabil sensibilizați de povestea copiilor abandonați în câmp… poveste prezentată în cadrul campaniei ca una dintre temele folosite pentru a exploata emoționalitatea umană în vederea obținerii de beneficii materiale.

Marketingul românesc în 2017: digitalul = instrument loializare / fidelizare

Rezultatele studiului Trenduri dot ro marketing online / digital 2017 au fost publicate aici. Acestea scot în evidență, în primul și în primul rând, concentrarea pe loializare a clienților, trend pornit încă din 2016.

În cadrul ediției 2017 au fost 253 de participanți, cu experiență medie în marketing online de 4 ani și 3 luni, iar din punctul de vedere al poziției în relația cu marketingul: 57,89 % BUSINESS OWNERI, 15,78% DIGITAL MARKETERI, 14,56% MARKETING MANAGERI, 10,52 SALES MANAGERI, 1,25 % ALTE FUNCTII

Marketing 2016 VS 2017

Dacă pentru 2016 marketerii au menționat up-sell, dezvoltarea relației cu clienții și conectarea cu potențiali drept obiectivele prioritare, pentru 2017 marketerii au menționat în mod clar componenta de loializare / fidelizare.

trenduri-marketing-2017
Primele 3 obiective din punctul de vedere al priorității marketingului online / digital, pe o scară de la 1 la 10.

Există și un top 10.

Direcția principală a marketingului online/digital al companiilor se va orienta între loializare și fidelizare. Sunt în mod evident două cuvinte cheie pentru perioada 2016 – 2017.

Este o direcție și o strategie avută în vedere cu prioritate de către participanți. Loializarea / fidelizarea au reușit să obțină nota cea mai mare din punctul de vedere al priorității în activitatea de marketing.

Dintre cele peste 40 de obiective de marketing, prezentate în fiecare an participanților, în perioada 2015-2017, punctele cele mai multe au fost obținute de activități de relaționare cu clienții.

Iar astfel studiul scoate în evidență interesul deosebit al marketerilor cu privire la clienții deja existenți. Utilizarea marketingului digital pentru activarea acestora către noi tranzacții este o realitate conform datelor înregistrate.

Topul noilor obiective

Ca un trend al noilor obiective este de notat interesul prioritar pentru creșterea performanței. Locul 2 și 3 din lista de priorități este ocupată de obiective ce sunt corelate cu performanța și creșterea acesteia. Identificarea de noi oportunități poate releva nemulțumirea marketerilor cu privire la performanța canalelor deja existente.

trenduri-marketing-2017-1
Top 3 obiective din punctul de vedere al noutății lor. Topul este realizat din obiectivele de marketing noi, ce au înregistrat gradul de prioritate cel mai ridicat.

Și pentru acest top al noilor obiective există un top 10, ordonat în funcție de gradul de prioritate.

Top canale în care se va investi

Rezultatele pentru 2017 scot în evidență interesul deosebit pentru site, design, landing page-uri și în general zona de pagini web cu care o companie se prezintă în fața utilizatorilor / clienți sau potențiali clienți.

trenduri-marketing-2017-2

Vezi top 10 instrumente în care se va investi.

Dacă sunt suprapuse rezultatele studiului 2017, topul noilor obiective indică prioritatea maximă cu privire la creșterea performanței. Iar topul investițiilor indică,  extrem de clar, interesul pentru site, landing page-uri, site-uri de campanie.

Dacă ar fi să interpretăm per ansamblu ediția 2017: interesul deosebit pentru loializare / fidelizare a clienților, ce va fi realizată prin dezvoltarea de pagini web, având în vedere creșterea ratelor de conversie.

Marketing online / digital 2013 – 2017

Dacă este trasă o linie, Studiul trenduri dot ro marketing online/digital a relevat de-a lungul timpului interesul deosebit pentru social media, fie prin intrarea în social media, fie prin interesul pentru social media engagement, în primele ediții ale studiului (2013 – 2014).

Se pot spune multe. Se pot găsi multe interpretări, este un proiect complex.

Pe de-o parte se poate menționa faptul că în cadrul studiului realizat de Mediawrite participa în principal owneri de business / directori (aprox 50%). Restul de 50% este împărțit între marketeri de digital, oameni de marketing și/sau sales. Astfel tendința/trendul este formulat în principal plecând de sus în jos – raportat la factorii de decizie.

Educație în marketing digital

Educarea factorilor de decizie în domeniul marketingului online/digital este și el în sine un trend și o tendință. Familiaritatea cu care sunt înțelese diferitele obiective de marketing digital sau diferitele tactici de marketing digital participă în mod clar și la volumul de investiții atrase de un anumit canal/tactică marketing digital.

Spre exemplu, SEO este de departe una dintre cele mai cunoscute tactici de marketing printre participanții studiului. Cu toate acestea, investiția în această tactică de marketing online/digital nu a evoluat spectaculos, nu a cunoscut creștere sau scădere per ansamblu.

Popularitate tactici și practici

Creșterea și optimizarea ratelor de conversie cunoaște o creștere constantă încă de la prima ediție, în 2013, și până în momentul de față, în ediția 2017. Lucru ce poate fi explicat prin familiarizarea respondenților cu privire la tehnici mai avansate de a aborda marketingul online/digital.

Dar în joc intră și awareness-ul cu privire la un anumit instrument de marketing. Iar responsabili pentru acest awareness sunt și jucătorii din industria de marketing. Noile instrumente de marketing lansate și promovate de către jucători influențează studiul realizat.

Tu ce părere ai?

Mai puțin IT, mai mult IU

IT (Information Technology) este despre tehnologie, iar IU (Information Usage) despre folosirea tehnologiei informației. Am mai scris pe acest subiect tot aici. Tehnologia informației (contentului) e una, iar folosirea tehnologiei informației o alta.

Se întâlnesc pe ici și colo, dar sunt chestii totalmente diferite.

De mult prea multe ori se vorbește de IT când ar trebui să se vorbească de conținut, de activități simple de editare, redactare, corectare, scriere, documentare și nu în ultimul rând publicare.

Activități specifice artelor cuvintelor sunt asociate IT-ului și programării doar pentru că implică construcția a ceva și publicarea pe internet.

IT, CMS, IU

Tehnologia informației a produs servere, pe care tot tehnologia informației a dezvoltat CMS-uri – sisteme de management conținut. Mai departe un CMS intră pe mâna utilizatorului, iar de aici apar noi roluri în industrie.

Dacă ai un instrument informatic și îl pui în mâna unui utilizator de internet, apare și o nouă disciplină. Spre exemplu, software-ul desktop de grafică a dat naștere graficienilor în format digital. Software-ul de tranzacționare a dat naștere specialiștilor în tranzacționare.

Online, toți utilizăm site-uri. Dar utilizarea unui CMS, fie el blog, fie el pe un alt format de conținut digital, este o disciplină în sine de editare conținut. Content managerul, ca funcție/rol, este de foarte multe ori subestimat sau asociat nepotrivit cu cineva care doar dă copy&paste unui conținut pentru a-l publica online. De cealaltă parte, este asociat cu IT-ul care face și desface orice pare complicat.

Tot CMS este și un magazin online

În spatele unui magazin online stă un CMS. Este un CMS ce-l ajută pe comerciant să publice content de prezentare. Iar pe utilizatorul final îl ajută să navigheze prin acel conținut – ce reprezintă liste de produse, cu prețuri, cu fotografii, cu detalii tehnice și alte informații.

Dar privită de sus, o soluție eCommerce este un CMS.

Și nu este IT activitatea de operare a acestuia. Sunt zeci de mii, poate chiar sute de mii de oameni ce operează magazine online fără să fie IT. Sunt simpli content manageri pe diverse operațiuni ale unui CMS (soluție eCommerce).

Un site de știri nu e IT

În spatele tuturor site-urilor de știri nu stă altceva decât un tool produs de IT. Un CMS. Iar acesta este operat de jurnaliști sau content manageri. Iar operațiunile lor nu sunt unele din categoria tehnologiei informației, ci din categoria media, publishing, digital editing, etc.

Tu ai chema un jurnalist să repare un server?

În mod evident nu vei apela la cineva din media pentru a repara un server. Nu apelezi la cineva din media pentru IT. Astfel, nici atunci când ai probleme cu conținutul site-ului nu trebuie să apelezi la un IT-ist. În teorie cam așa ar trebui să fie normal.