Content marketing: text, grafic, audio sau video?

Asta este o întrebare capcană…

Formatul conținutului nu este litera de lege în jurul căreia să fie orientată cârma content marketingului companiei tale. Formatul – text, grafic, audio sau video – este doar una dintre variabilele problemei unui content marketing eficient. Suntem tentați să ne gândim la formate pentru că decenii la rând scrisul era ziar, fotografia/grafica erau tot pe hârtie, radio era audio, iar video era televiziunea.

De vreo 25 de ani lucrurile s-au schimbat.

În digital și internet poți face o animație text, care să aibă audio, să conțină grafică și care se prezintă sub formă de video cu un personaj…  interactiv…

Ce zici de mesaj?

El este baza.

Tot conținutul comunică ceva. Un mesaj. O stare. Fie că o face printre rânduri, fie că o face strategic și logic, fie că o face prin eu mai știu ce tehnică, mesajul este punctul de plecare al oricărei acțiuni de content marketing. Este greșit să pleci în efortul de content marketing de la un insight precum acela că utilizatorii internetului consumă din ce în ce mai mult conținut video. Ei făceau chestia asta, așa cum o arătau studiile acum câțiva ani, pentru că din ce în ce mai mulți artiști intrau pe Youtube cu clipuri video.

Mesajul în content marketing este independent de format.

Ce zici de audiență?

25-35 sau 35 – 45? Care e demograficul pe care îl țintești?

Este greștit să tratezi lucrurile atât de simplist. O astfel de abordare poți avea în zona de publicitate sau media. Rating, reach, expunere sunt cifre specifice preistoriei (perioadei în care nu exista internet și digital). Cifrele mari, în termeni de audiențe demografice, sunt importante în media și publicitate.

În content marketing vorbim altfel despre audiențe.

Marketingul ne învață că e nevoie de zeci de modele și zeci de branduri de autovehicule pentru a satisface o piață. Pentru că marketingul știe ce vrea consumatorul. Media știe ce vrea audiența. Sunt două chestii diferite.

Este esențial să cunoști preferințele de format (text, grafic, audio, video) ale acelui grup restrâns din audiență către care vrei să comunici ceva.

Ce zici de context?

Când userul este la birou, la metrou, la gară sau la volan? Când ai livra content text, când grafic, când audio și când video? Dar când caută în Google, când stă pe Facebook sau când citește un anumit content pe internet: pe ce format de content ai merge?

Treaba cu contextul este foarte delicată în content marketing.

Contextul în care omul caută servicii oferite de compania ta e unul. Contextul în care omul citește presa e altul. Contextul în care omul se dă pe wall-ul de Facebook e altul. Content marketingul se laudă, în teoriile vehiculate în ultimii ani la nivel internațional, că nu este intruziv. Și de aici și treaba delicată: în ce context poți să apari cu contentul tău fără să deranjezi omul?…

Miroase a publicitate…  Fie că e în format text, fie că e grafic, fie că-i audio sau că e video.

 

Noua ordine în marketing și comunicare

Mai puține minciuni, mai multă informație.

Internetul nu s-a născut ca să poată debita aberații un copywriter despre „lifturi care sunt create pentru a fi utile…” (d-aia nu citesc userii internetului textele)

Digitalul nu s-a născut ca să poți face retargeting/remarketing pe un client care a cumpărat deja…

Inteligența artificială, în viitor, nu va încerca să reînvie monstrul odios numit publicitate… cu toate că vor fi încercări…

Informație. Informație. Informație.

Despre asta e vorba. Sau content/conținut, că sunt aproape* același lucru.

Care circulă rapid. Care e servită într-o formă excelentă. Care apare, ca prin minune, la momentul potrivit.

Simplu. Nimic complicat. Digital, internet și content/conținut (informație).

* = De mai mulți ani încerc să găsesc un termen universal valabil pentru mulțimea de tipuri de content/conținuturi ce sunt publicate în digital: de la clipuri video, la grafice, la texte, în varii forme și structuri. Toate poartă cu ele o informație, dar vin, unele, cu ceva mai mult. Și nu le poți numi doar „informație” pe toate, cum nici nu le poți numi, sec: clipuri video, grafice sau mai știu eu cum.

Sursă foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Conspiracy.jpg

Interviu despre UX și conținut cu Eugen Potlog, Founder&Chief Optimizer UX Studio

Ce este sau ce înseamnă UX?

Cu toate că ar trebui să fie suficient de clară expresia în sine – User Experience (experiența utilizatorului) – termenul de UX este, deseori, definit și înțeles greșit sau incomplet.

User Experience se referă la experiența pe care o primește un utilizator, atunci când interacționează cu o interfață. Cel mai frecvent, termenul de UX este confundat cu termenul de design grafic și asta deoarece mulți dintre designerii grafici și-au însușit titulatura de UX Designer, chiar dacă în rolurile lor folosesc metodologiile de UX puțin sau chiar deloc.

Designul grafic este o componentă importantă, dar mică în tot ce înseamnă User Experience. O altă confuzie des întâlnită este între termenul Usability și User Experience. Astfel, prin Usability înțelegem cât de bine funcționează un sistem astfel încât utilizatorii să-și poată îndeplini sarcinile eficient, eficace și cu satisfacție. User Experience este un domeniu mult mai larg, iar Usability este doar o parte din tot ce înseamnă UX.

Ce legături există între UX și conținut / content digital?

Componenta de comunicare, reprezentată de obicei prin conținutul care apare într-o interfață, este foarte importantă în crearea unei experiențe de utilizare plăcută. Pe lângă relevanța pentru utilizator a conținutului, este important și cum este prezentat acesta.

Conținutul trebuie să fie ușor identificabil și accesibil, să fie lizibil atunci când e vorba despre texte, să fie de o dimensiune potrivită și prezentat astfel încât să fie ușor scanabil. Desigur, acestea sunt doar câteva dintre elemente.

Dacă vorbim, de exemplu, despre un text scris sub forma unui articol pe un site, trebuie să înțelegem foarte bine comportamentul utilizatorului care interacționează cu textul respectiv. Textul trebuie să fie lizibil, adică de o anumită dimensiune, cu un anumit font și un anumit contrast față de fundal, spațiat și aliniat într-un anumit fel, să conțină „cârlige” vizuale pentru a-i atrage pe utilizatorii care scanează textul, adică să aibă titluri, subtitluri, imagini, bullet points. Dacă vorbim despre cuvintele din meniuri sau de pe butoane, acestea trebuie să fie clare, concise, fără a produce erori de interpretare.

Sunt multe metode prin care poate fi optimizat un conținut digital astfel încât să îmbunătățească experiența utilizatorilor, dar cel mai eficient este să evaluezi pentru fiecare caz în parte care este abordarea potrivită.

Ce recomandări poate face o agenție de UX unui creator de conținut digital?

Primul lucru pe care ar trebui să îl facă un creator de conținut digital pentru a crea o experiență plăcută este de a-și cunoaște foarte bine audiența pentru care este creat conținutul.

Se pot dezvolta user personas, customer journies și alte metode pentru a identifica mai bine nevoile, durerile, întrebările și alte informații despre utilizatori în diferite momente de interacțiune cu interfața. Euristicile și bunele practici sunt iarăși un punct bun de pornire. Apoi trebuie doar să intre în obișnuință să testezi și să validezi idei de optimizare a experienței utilizatorilor.

Cum ar putea fi definit un conținut de calitate prin ochii unei agenții de UX?

Conținutul de calitate este cel care răspunde nevoilor celor care interacționează cu acest conținut. Ceea ce înseamnă că un conținut trebuie, printre altele, să fie relevant, clar, ușor de parcurs și să aducă o valoare suplimentară.

Cine ar trebui să aibă primul cuvânt în cadrul unui nou proiect web: dezvoltatorul de conținut sau cel de user experience?

Primul cuvânt ar trebui să îl aibă utilizatorul căruia îi este destinat proiectul web. Apoi, dezvoltatorul de conținut și cel de user experience trebuie să lucreze împreună cu alți specialiști pentru a satisface nevoile și a crea aceasta experiență plăcută de interacțiune cu noul proiect web.

Despre Eugen Potlog

Eugen Potlog are peste un deceniu de experiență în online, pe care o folosește în calitate de Founder&Chief Optimizer @UX Studio. De-a lungul carierei, Eugen a colaborat cu companii precum eMAG, Flanco și Banca Transilvania. Pe lângă experiența extinsă în ecommerce și marketing online, Eugen este UX Certified de Nielsen Norman Group și Certified Optimizer de ConversionXL Institute. În cadrul UX Studio, Eugen oferă servicii de optimizare a experienței utilizatorilor și a ratelor de conversie.

 

Cum se va face marketing online / digital în 2018?

A fost lansată ediția cu numărul 5 a studiului Trenduri DOT ro marketing online / digital – cel mai important studiu de specialitate pe tema tendințelor din marketingul online / digital din România.

Participarea în cadrul studiului îți oferă acces la un simulator split buget 100,000 euro în marketing digital, acces la o lista de peste 57 de practici /tactici de marketing online / digital și acces la o lista de peste 45 de obiective de marketing online / digital.

Poți participa aici.

 

ROI-ul în content marketing

Dai câteva sute de euro pe hosting anual pentru că, deh, trebuie să ai o căsuță de e-mail și un site. Investești câteva mii de euro, o dată la 3-4 ani, într-un nou site pentru că al naibii design se învechește odată cu trecerea timpului. Pe Facebook și Twitter trebuie să ai prezență. În AdWords și Facebook Ads cheltuiești cât te lasă inima[…].

Cum se face, totuși, că atunci când vine vorba de investiție în conținut apare întotdeauna problema returnului investiției.

Dacă hostingul e necesar, noul site și el este necesar, prezența în social media este necesară, cum se face că conținutul / contentul nu face și el parte dintre cele necesare? Cu toate că este la baza marketingului online / digital.

Ce ROI are investiția în găzduirea site-ului? Sau ce ROI are la zi refacerea site-ului făcută în urmă cu 2 ani? Ați încercat să faceți un astfel de calcul?

ROI-ul

Wikipedia ne zice pe scurt că: Return on Investment (ROI) is the benefit to an investor resulting from an investment of some resource. Care va să zică, ROI-ul reprezintă beneficiul rezultat ca urmare a unei investiții de resurse. Facem puțin abstracție de zona financiară.

Investiția în hosting asigură funcționarea e-mail-urilor, susține site-ul. Investiția în noul design al site-ului asigură o imagine la zi și asigură din când în când generarea unui contact de afaceri. Investiția în social media comunică faptul că compania este activă și sociabilă.

Nimic despre bani. Și totuși sunt beneficii ale investițiilor.

Ce ROI se cere de la content?

Dacă iei la bani mărunți fiecare propoziție de-a companiei sau fiecare producție de conținut publicat în digital de companie poți trage concluzia că o mulțime de mesaje cheie ale companiei au ajuns la clienți și potențiali clienți. Ba chiar o mică parte din audiența conținutului a și generat new business – prin proprietățile pe care le are conținutul, prin comunicarea pe care o face.

Așa cum publicitatea, înainte de toate, atrage trafic de potențiali clienți, așa și conținutul are ROI-ul său atunci când comunică și informează audiența. Așa cum de la refacerea site-ului se așteaptă o nouă imagine și o îmbunătățire a volumului de clienți generați, așa și pe partea de content ROI-ul se poate traduce într-o comunicare mai optimizată, mai eficientă.

Iar acestea sunt returnuri ale investiției.

Ziceam mai sus că facem puțin abstracție de treburile financiare când vorbim de ROI. Se spune că digitalul este măsurabil pe toate părțile. Sunt 100% convins că nu există vreo companie care să fi făcut o analiză amănunțită cu privire la ROI-ul investiției în ultima refacere a site-ului companiei. Sau sunt 100% convins că nu sunt companii care să aibă un calcul la zi cu privire la ROI-ul prezenței în social media – atenție, un calcul exact.

Deci, în digitalul despre care se spune că este 100% măsurabil, există totuși returnuri ale investițiilor care nu apar ca cifre, dar sunt luate în calcul. Iar de foarte multe ori returnul conținutului / contentului nu este luat în vedere / în calcul.

 

Generarea de clienți în B2B și content marketingul

La un moment dat, discutam cu cineva care mi-a spus că un deal nu se închide online. Adică nu poți pur și simplu să obții un client, în B2B, doar prin simplul fapt că acel potențial client a vizitat site-ul.

E nevoie de întâlniri, e nevoie de participări la târguri, la conferințe, la seminarii, e nevoie de discuții. Nu poți pur și simplu să convingi un potențial să lucreze cu compania ta doar prin intermediul unui site, prin intermediul unei pagini de internet.

Că cică așa merg lucrurile. În joc sunt multe aspecte legate de încredere, de înțelegerea produsului sau a serviciului oferit, chestii legate de înțelegerea companiei cu care se lucrează și multe alte chestii de genul ăsta.

Și pe bună dreptate…

Când site-ul companiei nu are conținutul potrivit este normal să fie așa. Când conținutul nu oferă potențialului client informațiile esențiale pentru a-l convinge să devină client, evident, e nevoie de efort suplimentar de vânzări pentru a închide un deal.

E nevoie de telefoane, participări la seminarii, participări la târguri și conferințe, e nevoie să construiești awareness, e-mail-uri, prezentări custom, propuneri personalizate, întâlniri – timp investit, bani investiți.

Și totuși există conversie…

Content marketingul poate închide deal-uri în B2B doar prin simple vizite ale unui site. Punct. Cine are altă părere înseamnă că nu s-a aplecat destul asupra problemei de content marketing. Dacă acel site oferă conținutul/informația cu cap, dacă conținutul oferă potențialului client toate informațiile de care are nevoie și în felul în care le poate înțelege ușor, atunci, prin content marketing poate fi bătută palma foarte repede pe un contract în B2B.

Se economisește timp. Și chiar mai mult de-atât, dacă pe nișa respectivă un anumit site iese în față cu un content marketing eficient, poate duce la creșterea efectivă a numărului de clienți generați.

Când în content marketingul făcut în cadrul site-ului nu s-a investit destul, trebuie investit pe celelalte părți:

  • Trebuie cheltuit mai mult în atragerea de utilizatori pe site (pentru că cei atrași nu se convertesc)
  • Trebuie depus un efort imens de informare a clientului dacă aceasta a decis să devină lead (să dea un email, să dea un telefon, să stabilească o întâlnire)

Toate aceste investiții pot fi evitate foarte ușor dacă se acordă atenție pe zona de content marketing în cadrul site-ului companiei. Și, da, nu este un mit, se pot încheia deal-uri în B2B dintr-un singur foc, din simple vizite pe site-ul companiei.

Content marketingul termenilor contractuali

BCR a lansat o campanie prin care marketează termenii contractuali cu ajutorul unor reputați jurnaliști/scriitori. Ioan T. Morar, Simona Tache și Vlad Petreanu sunt jurnaliștii/scriitorii ce au redefinit în scris contractele BCR. Din informațiile disponibile, se pare că aceste materiale scrise vor fi distribuite în format broșură format fizic. Aceste materiale explică următoarele produse/servicii bancare: creditul de consum, creditul imobiliar și cardul de credit.

Mie unul mi se pare una dintre cele mai interesante campanii de content marketing derulată în ultimul timp în România.

Cred că pe această zonă, a contractelor semnate cu băncile, la ordinea zilei se află frica cu privire la termenii la care te angajezi atunci când semnezi un contract. Există un impediment, o dificultate în a-l convinge pe potențialul client să semneze un contract. Această campanie aduce lumină în această zonă, iar astfel rezolvă ecuația încrederii care este atât de necesară în marketing pentru a transforma un potențial în client.

Ăsta ar fi un plus obținut de această campanie.

Tot prin această campanie cred că este rezolvată și o altă problemă: cea a beneficiilor oferite de bancă, beneficii ce în general rămân neobservate, trec neobservate atunci când se pune problema semnării unui contract bancar.

Acesta ar fi un alt punct obținut de această campanie.

Content marketing făcut „din pix”

Care brand nu-și dorește o bucată de conținut cu care să spargă rețelele sociale prin numărul de like-uri, share-uri și comentarii? Mai toate brandurile visează la acele producții de conținut, acele postări, grafice sau clipuri video care să engageuiească audiențe cât mai mari.

Ce se obține cu o bucată de conținut ce se duce puternic în rețelele sociale este o altă discuție. Pentru că pot fi cazuri în care, cu toate că un material de conținut a fost primit cu succes de audiență, acesta nu a adus vreun punct de marketing brandului creator.

Dar hai să clarificăm puțin.

Ce înseamnă făcut „din pix”?

Această expresie ar trebui să intre în limbajul marketingului digital pentru ca este una dintre cele mai importante probleme în content marketing.

Când faci ceva doar din pix, înseamnă că ai făcut doar o însemnare a acelui lucru cu pricina. Înseamnă că ai făcut acel ceva doar scriptic și deloc faptic.

E ca atunci când faci un raport de trafic în care însemnezi 10,000 de vizite, însă, în realitate, numărul vizitelor pe care le înregistrezi este de 100. Te bucuri de beneficiile raportului, însă realitatea este o alta.

A da sau a nu da din pix?

Aceasta este întrebarea cheie în content marketing.

Succesul unui conținut în rețelele sociale se obține cu greu. Postările virale au ceva anume al lor (evenimente, opinii, clipuri video) ce nu poate fi produs de către cineva care stă pur și simplu în fața unei tastaturi. Și aici este și dilema din content marketing: să produci „din pix” acel ceva al postărilor de succes din mediul digital sau să te apuci faptic să produci acel ceva al succesului.

Să produci „din pix” conținut de succes (dacă ai succes) înseamnă să economisești resurse. Să produci pe bune înseamnă să cheltuiești/investești în producția de conținut (producții video, vizual, grafică, interactiv, etc).

Este ca în presă acolo unde știrile ce generează mult trafic sunt produse sau fabricate. Fie sunt muncite pe teren, fie sunt create artificial (din pix).

Care e soluția?

Soluția este să folosești pixul cu înțelepciune.

Se poate face producție „pe bune” de conținut cu investiții mari însă cu rezultate slabe, așa cum se poate produce conținut de succes „din pix” (deci cu investiții mici).

 

În content marketing ai nevoie de un CMS bun.

Există un spațiu imens în această disciplină. Iar acesta este cel dintre comunicare și programare. Altfel spus, una este comunicarea, iar o alta este publicarea în mediul digital a acesteia. Și-aici nu vorbim de un material scris ce este publicat într-un wordpress. Aceasta este una dintre cele mai simple utilizări ale internetul. Însă există și utilizări mult mai complicate.

S-a dus vremea în care o postare de blog era considerată conținut de calitate…

Pentru a construi o experiență calitativă din punctul de vedere al conținutului, nu de puține ori, interfețele web trebuie construite de la zero. În general, atunci când comunicarea și dezvoltarea de conținut vine cu ceva calitativ, un material amplu, date, informații, etc, apare necesitatea realizării unor layout-uri/interfețe web custom, care să fie special create pentru a prezenta informația/conținutul.

Asta poate duce la obținerea unor rezultate superioare. Dar această groapă dintre comunicare și programare, pentru a obține experiențe de conținut excelente, este una peste care foarte puține companii reușesc să treacă cu succes.

Dezvoltare conținut și dezvoltare web

În cazurile cele mai fericite, acolo unde în echipa unei companii se află și oameni specializați pe realizarea interfețelor web (developer, front end developer, designer, etc), alături de un content developer, groapa imensă de care scriam în prima parte a acestui material este sărită cu succes.

Dar în cele mai multe cazuri, un content developer este un om pus față în față cu interfața de administrare a unui CMS, cu care trebuie să scoată proiecte de content de succes.

Și aici se observă și necesitatea unui CMS bun.

Un CMS flexibil care să aibă capacitatea de a se plia pe diversele tipuri de materiale de conținut dezvoltate. De la prezentarea unor date și grafice (există CMS-uri ce au astfel de funcții), până la prezentarea unor paragrafe esențiale într-un mod cât mai digerabil.

Fie că vorbim de casete, box-uri informative, elemente de conținut ascunse și accesibile la click pe diverse elemente ale interfeței, toate acestea sunt doar câteva dintre proprietățile unui CMS bun pentru content marketing.

Acestea sunt câteva dintre opțiunile oferite de un CMS avansat (WordPress + Flexform), opțiuni cu care un developer de conținut poate construi interfețe în care să prezinte cu succes informația / conținutul.

Astfel de CMS-uri ajută companiile să dezvolte mult mai rapid proiecte excelente de content marketing. Pe de-o parte pentru că este sărită groapa reprezentată de dezvoltarea web și efortul consistent de comunicare între content developer și echipa de programare/design web, iar pe de alta pentru că un content developer ce este în control și cunoaște toate instrumentele disponibile poate dezvolta mult mai bine interfețe web în care să fie publicat conținutul.

Un content developer înțelege informația pe care trebuie să o prezinte. Un content developer înțelege ce trebuie scos în față și cum, înțelege firul narativ al unui set de informații și astfel poate modela mult mai eficient interfețe care să prezinte într-o formă optimă acea informație.

Content developer expert în interfețe web

Există un cerc ce este închis atunci când un dezvoltator de conținut cunoaște pe îndelete un CMS. Atunci când un content writer cunoaște toate instrumentele de interfață, toate opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a prezenta un anumit conținut scris, acel bloc de text, modelat cu ajutorul instrumentelor de interfață, devine unul mult mai performant.

Se zice că nimeni nu mai citește ce se scrie pe site-uri. În special pe cele de companie.

În marea lor majoritate, companiile au pe site-uri texte marketoidizate, peste care utilizatorii trec foarte rapid atunci când acestea nu conțin informații esențiale, și texte lungi, la fel de marketoidizate, peste care utilizatorii trec foarte rapid scanând elementele ce reprezintă cât de cât un interes.

Un CMS bun transformă un bloc de text, pe care nu-l citește nimeni, într-o interfață web ce oferă o experiență excelentă de conținut. O experiență în care utilizatorul ajunge foarte rapid la informația esențială, fără să fie nevoit să scaneze foarte mult text.

 

De ce să publici doar conținut trăsnet?

Pentru că un conținut care nu este unul trăsnet va trece neobservat. Iar astfel investiția în acesta este una cu ROI negativ. Și se pune, pe bună dreptate, întrebarea: ce este acela un conținut trăsnet?

Pentru o companie, un conținut trăsnet este în strânsă legătură cu obiectivele de business. Un trăsnet este o legătură între cer și pământ. Toate fulgerele fac lumină, toate produc un sunet puternic. Însă puține sunt cele ce fac o legătură între audiență și obiectivul de business al unei companii.

Deci un conținut trăsnet este unul ce leagă o audiență de obiectivul de business al unei companii. Și-acum, dacă plecăm de la această idee, putem identifica un conținut trăsnet foarte ușor. Prin impactul pe care îl are un conținut asupra audienței, se poate trage concluzia dacă este unul trăsnet sau nu.

Trăsnet între audiență și obiectiv de business

Iar obiectivele de business sunt de cele mai multe ori sinonime cu obiectivele de comunicare. Un obiectiv de business poate fi lansarea cu succes pe piață a unui produs ce vine cu noi funcționalități, iar un obiectiv de comunicare poate fi acela de a scoate în evidență funcționalitățile pe care le are acel produs. Sau de a face ca audiența să conștientizeze faptul că doar produsul nostru are acele funcționalități Sau, un alt exemplu, de a face ca audiența să înțeleagă foarte bine care sunt beneficiile aduse de noile funcționalități pe care le are produsul nostru.

O abordare de conținut ar fi aceea de a prezenta funcționalitățile, iar o alta ar fi aceea de a prezenta beneficiile aduse de noile funcționalități ale produsului nostru. Sunt două abordări diferite de conținut. De content marketing.

Trăsnet, cum spuneam, este conținutul ce face legătura dintre obiectivul de business și audiență.

O cărare greșită ar fi aceea de a promova produsul prin materiale ce nu ajută obiectivul de business al lansării cu succes în piață a noului nostru produs, ce vine cu funcționalități inexistente în piață. Un conținut trăsnet este unul ce participă la atingerea acestui obiectiv de business, cel al lansării cu succes (vânzări mari) a noului produs.

Dar aceste principii pot fi reduse și la simple pagini ale unui site de companie ce oferă servicii. Sau pot fi aplicate la simple paragrafe de prezentare ale unor produse pe site-ul unei companii.

Conținut trăsnet – legătura dintre business și audiență

Dacă compania ta se apucă și produce de mii, zeci de mii de euro clipuri video pe Youtube fără ca acestea să aibă vreo legătură cu obiectivele de business, cu toate că formatul video este unul foarte performant, performanța content marketingului va fi una scăzută. Asta pentru că nu există acel conținut trăsnet. Singurul tip de conținut pe care ar trebui să îl publice o companie.

Să luăm un banal site de companie. Tot conținutul acestuia trebuie filtrat prin prisma acestei întrebări. Trebuie disecat, trebuie rescris, trebuie refăcut, trebuie reformatat. Asta înseamnă conținut trăsnet. Atunci când fiecare paragraf dintr-un site este mai mult decât orientat către atingerea obiectivului de business. Iar o astfel de analiză nu o poate face designerul web care realizează site-ul. Pentru că trebuie să recunoaștem, sunt multe site-uri ce au ca driver principal un design interesant și un look de o anumită factură.

Revenind la tema acestei postări, de ce să publici doar conținut trăsnet, putem spune că atunci când o companie se îndepărtează de acest conținut trăsnet, corelat cu obiectivele de business, aceasta devine o companie de media. Trăim în era democratizării publishingului, iar astăzi oricine este un soi de trust media. Problema companiilor este că producția de conținut costă. Iar internetul este o gaură imensă în care companiile pot toca bani pentru a publica conținut, video, grafic sau text și pentru a-l promova.

Iar atâta timp cât conținutul nu este unul trăsnet, compania se află pe pierdere. Iar acesta este unul dintre principalele motive pentru care o companie ar trebui să se străduiască să publice doar conținut trăsnet.

Conținut trăsnet – între media și publicitate

Este plină piața de oameni ce pot produce spoturi tv sau spoturi pentru Youtube. Este plină piața de producători de conținut video, grafic, text. Digitalul a făcut loc pentru unele dintre cele mai diverse publicații media sau producții publicitare. Valurile de popularitate ale noilor instrumente de promovare de la Facebook sau Google sunt unele ce iau pe nerăsuflate zeci de companii, cărora le sustrag din buzunare bugete considerabile.

Dar dacă ne întoarcem la principiul conținutului trăsnet, un lucru indicat uneori este pur și simplu să aștepți până compania ta este sigură că a produs un conținut trăsnet. Unul care să atingă obiectivele de business și/sau de comunicare.

Pentru că altfel compania se avândă în publishing de conținut care nu atinge obiective de business/comunicare.

Iar mediul digital este un spațiu imens, un spațiu în care oricât de extraordinar poate fi considerat un conținut al unei companii, pe atât de insignifiant se poate dovedi impactul acestuia asupra audienței target.

Cam astea sunt motivele pentru care o companie ar trebui să publice doar conținut trăsnet. Aceasta este și filozofia Mediawrite: agenția de conținut trăsnet.